Cultura poate deveni un proiect de ţară care poate uni oamenii în jurul marilor valori naţionale - este unul dintre mesajele transmise de expoziţia "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale", deschisă în anul Capitalei Europene a Culturii TM2023, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara (MNArT), şi care s-a încheiat recent (30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024).

Expoziţia ''Brâncuşi'', eveniment cultural al unei generaţii, care a atras peste 130.000 de vizitatori, obligă MNArT să păstreze la un nivel nemaiatins până acum valoarea viitoarelor saloane plastice pe care le va găzdui, spune directorul Muzeului, Filip Petcu. Pragul expoziţiei a fost trecut şi de aproape 30.000 de elevi organizaţi în 900 de excursii şcolare, copii veniţi din judeţ, din ţară, dar şi din întreg spaţiul european (Germania, Austria, Franţa, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, Ungaria).

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

"Este un exemplu de reuşită, o premieră la nivel naţional, care ilustrează o colaborare la cel mai înalt nivel cu muzee partenere de prim rang din ţară şi cu muzee europene, printre care 'Centre Pompidou' şi 'Tate Modern', toate aceste forţe coagulându-se în jurul lui Constantin Brâncuşi, un simbol puternic pentru români. Expoziţia a generat un aflux impresionant de vizitatori, cu mult peste ceea ce ne-am aşteptat. Cred că, în esenţă, această expoziţie va creşte apetitul publicului şi aşteptările acestuia în ceea ce priveşte calitatea expoziţiilor, pe viitor", subliniază Filip Petcu, pentru AGERPRES.

Şi pentru că numele lui Brâncuşi rămâne legat de Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, un vis se creionează: dorinţa oficialilor locali de a aduce aici lucrarea marelui artist "Cuminţenia Pământului".

"Aşteptăm să vedem; să fie pusă în vânzare ('Cuminţenia Pământului'). Dacă va fi disponibilă opera, cred că nu doar MNArT va fi interesat de participarea la păstrarea acestei opere în patrimoniul României. Noi ne-am dori să fie la Timişoara şi suntem deschişi în acest sens", a declarat pentru AGERPRES preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara, la închiderea expoziţiei "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale", de la Timişoara, că BNR nu a ignorat niciodată valorile româneşti şi este pregătită să participe la o nouă încercare de aducere a "Cuminţeniei Pământului" în patrimoniul naţional. La o astfel de licitaţie ar putea participa oricare alt muzeu din ţară care şi-ar dori opera brâncuşiană.

"Pentru şase luni, în holul de marmură şi Muzeul BNR a fost găzduită 'Cuminţenia Pământului', în speranţa că subscripţia publică din 2016 ar fi putut duce la achiziţia operei, o misiune eşuată în prezent, dar pentru care probabil că ar trebui să găsim soluţii să o reluăm într-o altă formă. Vă spun aici că noi, cei de la BNR, suntem pregătiţi să participăm la această nouă încercare. Am înţeles de la bun început importanţa expoziţiei Brâncuşi", afirma Mugur Isărescu.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Comisarul expoziţiei, Ovidiu Şandor, a comentat, pentru AGERPRES, că "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective europene" a devenit aproape un fenomen, care a reunit public din toată ţara, dovedind că, spune el, cultura poate deveni un proiect de ţară.

"Cred că reacţia publicului la expoziţia Brâncuşi s-a datorat şi acestui context politic foarte nefericit din jurul nostru. Cred că în vremuri tulburi şi complicate avem nevoie, ca naţie, să ne adunăm în jurul unor simboluri certe şi cred că Brâncuşi este această formă de certitudine pe care o avem. Cred cu putere că România, dacă vrea să se promoveze, trebuie să o facă nu cu frunze de plante, ci în primul rând cu cultura noastră. Vedem că ecourile acestei expoziţii sunt bune exemple de cum poate sta România cu fruntea sus în presa internaţională. Cred că este o expoziţie care ne-a unit, care a adus în acelaşi spaţiu oameni foarte diverşi de pretutindeni, de toate vârstele, de toate nivelurile de educaţie, persoane cu dizabilităţi. Cred că este nevoie de astfel de puncte de reper care să ne adune şi să ne facă pe toţi mai încrezători şi mai buni. Am văzut oameni care, în expoziţie, vorbeau în şoaptă, ca într-un templu, în care Brâncuşi era semizeul. Cred că mulţi dintre cei care ne-au vizitat nu merg adesea în muzee şi cred că această expoziţie este transformatoare pentru ei şi i-am câştigat pentru cultură", a spus Ovidiu Şandor, preşedintele Fundaţiei Art Encounters.

Curatoarea expoziţiei, Doina Lemny, mărturiseşte că îi va lipsi acest moment Brâncuşi, pentru că opera lui este atât de puternică şi de senzuală, încât de câte ori ai vedea-o, te impresionează.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

"Dacă eu însămi, care îi cunosc opera şi am mângâiat-o de atâtea ori şi continui să o fac, vizitatorii care au văzut-o sunt aproape obsedaţi de unele imagini. Nu este neapărat să reţii totul; dar dacă au fost impresionaţi de o operă, de o pasăre, de un chip de femeie sau de acea 'Piatră de hotar', eu zic că este suficient. Sunt istorici de artă tineri care pot continua această muncă de reunire de opere, să organizeze nu numai Brâncuşi, să nu ne blocăm doar pe Brâncuşi. O ţară care are doar un reprezentant este o ţară săracă, or noi suntem o ţară bogată cultural. În paralel cu Brâncuşi a fost şi o expoziţie a Suzanei Fântânariu, pe care o recomand să o prezentăm şi la Bucureşti şi poate chiar şi în străinătate. Cred că avem artişti contemporani care ne pot reprezenta şi pot fi la înălţimea artei lui Brâncuşi", concluzionează Doina Lemny.

După retragerea lucrărilor lui Brâncuşi, spaţiul este pregătit de MNArT pentru vernisajul de la sfârşitul lunii martie, cu lucrări semnate de Paula Modersohn-Becker (n. 8 februarie 1876, Dresda - d. 20 noiembrie 1907, Worpswede), pictoriţă germană şi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai expresionismului timpuriu. În cei aproape 14 ani de activitate artistică, a creat 750 de picturi, aproximativ 1.000 de desene şi 13 gravuri, care unesc cele mai importante aspecte ale artei de la începutul secolului XX, a precizat Biroul de presă al MNArT.

Următorul eveniment care va pune Muzeul Naţional de Artă Timişoara pe harta artei plastice europene va fi
expoziţia "Caravaggio şi discipolii săi", pentru a cărei organizare au început deja diligenţele internaţionale, vernisajul fiind programat pentru sfârşitul anului. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)