Impactul schimbărilor demografice asupra relaţiilor interetnice din România a fost tema unei dezbateri care a avut loc la Primăria Sighişoara, eveniment care a marcat joi deschiderea Festivalului Intercultural ProEtnica, ce se desfăşoară timp de patru zile în Cetatea Sighişoara.

"Au fost câţiva ani în istorie în care unii sau alţii au suferit, atât minorităţile, cât şi majoritarii. În acest sens, eu cred că avem cu toţii să învăţăm din ce s-a întâmplat, să ştim ce se întâmplă pe acest plan în momentul de faţă şi să vedem cum putem să folosim tot ce se întâmplă pentru dezvoltarea ţării noastre şi pentru comunităţile atât locale, regionale, cât şi naţionale. Şi bineînţeles toate acestea impactează atât relaţiile interetnice din interiorul ţării, dar şi relaţiile ţării noastre cu vecinii noştri, cu acele ţări cu care minorităţile naţionale de la noi au relaţii", a arătat preşedinta Asociaţiei Divers, Maria Koreck.

Irina Cajal Marin, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, a subliniat că rămâne un subiect dureros pentru istoria României studiul minorităţilor în timpul regimului comunist, în special al saşilor şi al evreilor.

"Chiar dacă numărul lor a scăzut drastic, contribuţia lor la viaţa culturală, ştiinţifică şi economică a ţării a rămas semnificativă şi vorbeşte de la sine şi comunităţile numerice reduse mai au încă foarte multe de spus. (...) Este clar pentru noi că trebuie să facem tot ce putem ca să păstrăm această bogăţie, acest inegalabil tezaur uman şi cultural reprezentat de minorităţile naţionale din România. Trebuie să facem tot posibilul ca minorităţile naţionale să-şi poată păstra şi valorifica în continuare identitatea lor culturală, limba, religia, dar mai ales obiceiurile. De-a lungul istoriei, demografia României a fost influenţată de numeroşi factori economici, politici, încălcarea drepturilor fundamentale. Este regretabil faptul că şi după 1990 demografia Romaniei a avut de suferit, iar în acest context populaţia în general şi situaţia minorităţilor naţionale în special au avut de suferit mai multe modificări", a afirmat oficialul Ministerului Culturii.

Irina Cajal a pledat pentru cooperare şi colaborare între autorităţile statului român, la nivel naţional şi european, cu societatea civilă şi cu organizaţiile minorităţilor naţionale, pentru a păstra vii comunităţile din România. "Avem nevoie de parteneriat public privat, de cooperare bilaterală şi internaţională şi mai ales avem nevoie de entuziasm. La această ediţie (ProEtnica - n.r.) vorbim despre demografie şi despre pace. Da, există o corelaţie între acestea. Dacă demografia este afectată pe timp de pace, cu atât mai mult este afectată pe timp de război. Să ne rugăm cu toţii, împreună, pentru pace", a punctat aceasta.

Dincer Geafer, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI), a declarat că instituţia pe care o reprezintă a tratat problema recensământului din punctul de vedere al minorităţilor naţionale şi al drepturilor acestora.

"Într-adevăr, a fost din păcate un rezultat la care ne aşteptam mai puţin. (...) Am avut o serie de propuneri, din păcate nu toate au fost luate în considerare. (...) Dacă ne raportăm la numărul statistic al INS, vom vedea o scădere, dacă ne raportăm la populaţia majoritară, este o scădere uniformă şi trebuie să luam în considerare şi acel număr de 6 milioane de etnici romani care nu s-au declarat sau care nu au răspuns la cele 3 întrebări. (...) Unul din marile câştiguri a fost faptul că un chestionar a fost tradus în 16 limbi şi acesta este meritul DRI. Considerăm că este nevoie de dialog, este nevoie de foarte multe studii şi cercetare din acest punct de vedere. Trebuie să înţelegem de ce au fost probleme în anumite zone, de ce oamenii nu au reuşit să se declare ca apartenenţi ai etnicilor şi religios şi sperăm ca autorităţile să fie mai deschise", a arătat Dincer Geafer.

Au mai abordat probleme legate de istoria şi demografia minorităţile naţionale, aspecte lingvistice, prof. dr. Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, prof. dr. Radu Carp, Universitatea Bucureşti - Facultatea de Ştiinţe Politice, Ciprian Iftimioaei, lector asociat dr. la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.

Reprezentanţii celor 20 de minorităţi naţionale din România s-au reunit, joi, la Sighişoara, în cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica - cel mai mare festival interetnic din România. Organizatorul evenimentului este Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara iar coorganizatorul - Consiliul Judeţean Mureş.

ProEtnica 2023 este finanţat de Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului şi Ambasada Republicii Federale Germania, cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Romi şi Centrului Naţional de Cultură a Romilor, Romano Kher.

AGERPRES este partener media al acestui eveniment. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: ProEtnica - Festival Intercultural Sighișoara / Facebook.com