Unul dintre reperele folclorice ale judeţului Vâlcea este dansul ''Domniţelor'' din Costeşti, un grup de femei înfiinţat acum 40 de ani şi care se remarcă prin costumaţie, al cărei element specific este comănacul, inspirat de stilul monahal din zonă, dar care aminteşte şi de veşmintele fetelor din familiile de boieri de odinioară.

Grupul a luat naştere la începutul anilor 1980, cei care au pus bazele lui fiind profesoara Felicia Voineag şi profesorul Dumitru Martinescu, care pe vremea aceea era primar al comunei, alături de o binecunoscută coregrafă din Vâlcea - Maria Constantinescu. Iniţial, grupul a avut în componenţă 28 de dansatoare, cadre didactice şi femei talentate la joc din sat, şi a debutat pe scena Festivalului Naţional ''Cântarea României'', în anul 1983.

Membrele grupului purtau costume populare, cele mai multe fiind de sărbătoare, cu o cusătură bogată, bătute cu mărgele, fluturi şi paiete, pe care le-au scos din lada de zestre a bunicilor şi străbunicilor. Cum în această parte a judeţului existau însă costume asemănătoare, coregrafa Maria Constantinescu a venit cu ideea de a adăuga anumite elemente care să le evidenţieze pe "Domniţele" din Costeşti între celelalte grupuri de dansuri vâlcene, fiind astfel creat comănacul, o tocă împodobită cu maramă, ce nu se regăseşte la niciun alt costum tradiţional din zona Vâlcii.
 

"De la Vâlcea încoace, în fiecare comună, Maria Constantinescu a făcut câte o echipă de dansuri. În timpul acela, Costeştiul era în privinţa culturii undeva deasupra şi asta nu că sunt eu din Costeşti, ci s-a întâmplat pentru că era o comună necolectivizată, cu un nivel cultural şi educaţional mult peste ce era în împrejurimi. Şi a creat acest grup de fete, dar pentru că în toată partea aceasta a judeţului - şi în Pietrari, şi în Bărbăteşti, şi Tomaşani, şi noi, ba chiar şi la Horezu - costumele sunt oarecum asemănătoare, ea a zis să diferenţieze echipa de la Costeşti printr-un anume port şi a creat acel comănac, cum se numeşte podoaba capului, inspirată de mănăstirile pe care le avem noi în zonă - Bistriţa, Arnota, Horezu'', povesteşte învăţătoarea Floricica Mîndreci, coregraful şi coordonatorul grupului de circa două decenii, dar şi componentă a trupei iniţiale.

Floricica Mîndreci spune că s-a găsit pe fresca unui schit din zonă comănacul ca fiind purtat de fetele de rang boieresc, dar, fiind un element care nu aparţine locului, podoaba de pe cap ca element al costumului domniţelor a rămas să fie purtată doar la dansul lor, care are şi el un pas special creat de Maria Constantinescu pentru ele.

''Intrarea de la dansul 'Domniţelor' se numeşte 'Hora domniţelor' şi cam tot ce cuprinde acolo nu e un pas tradiţional de la noi din zonă. Este creat de ea (Maria Constantinescu - n.r.), că era o coregrafă deosebită, ca să aducă un plus acestui grup şi acestui costum extraordinar. Comănacul nu îl purtăm însă decât la dansul domniţelor. Atât! În rest nu punem acel comănac pe cap, pentru că nu e tradiţional din zona noastră. Se poartă marama, care de obicei la noi în zonă se purta legată la spate'', a precizat coordonatoarea ''Domniţelor''.
 

În urmă cu 11 ani, Floricica Mîndreci a înfiinţat pe baza ''Domniţelor'' şi un grup mixt, luând astfel naştere actualul Ansamblu ''Floricica'' din Costeşti, care înglobează ambele grupuri şi care are în repertoriu obiceiuri de nuntă, cu o suită de dansuri atât din partea locului, cât şi din alte zone.
 

"Repertoriul grupului este alcătuit dintr-un colaj de secvenţe de nuntă, de la alegerea miresei la 'hora satului', 'bărbieritul mirelui' sau 'hora cu dar', şi petrecerea de nuntă cu dansuri mixte specifice zonei. Băiatul îşi cunoaşte viitoarea mireasă la hora satului, unde domniţele fac un lanţ de dansuri care cuprinde Hora Domniţelor, Hora ca la Costeşti, Minţita, Floricica, Lanţul şi Sârba. Urmează obiceiul 'bărbieritul mirelui' şi petrecerea propriu-zisă cu joc şi voie bună, care cuprinde o suită de dansuri mixte specifice zonei sau mai bine spus care se joacă în zonă, unele dintre ele fiind aduse (Basarabeanca, Învârtita sau Ciulendra). 'Hora cu dar' este o secvenţă de la 'luatul darului', când vornicul face strigarea acestuia. Este o secvenţă în care se fac strigături pline de umor legate de darurile făcute de naşi şi socrii şi care se încheie cu hora de mână, horă care are un rol important în cadrul nunţii, fiind jucată atât la aducerea tufanului (joi seara), la Bradul miresei (Fedeleş), cât şi la Bradul mirelui (sâmbătă seara), la pusul florii de către naşă ginerelui, la aducerea de către mireasă a apei, la plecarea cu Calea Mare, la intrarea miresei în noua casă şi la încheierea nunţii, când se ia voalul miresei şi i se pune basmaua (baticul), semn că a intrat în rândul femeilor măritate'', povesteşte Mihaela Silvia Marinescu, membră a grupului şi bibliotecară a comunei.

Cât despre costumele populare pe care le poartă domniţele, reprezentanta dansatorilor din Costeşti spune că au elemente ce se regăsesc şi în alte localităţi, creatorii lor fiind influenţaţi de zonele de unde au venit, prin căsătorie cei mai mulţi, la Costeşti, dar că fiecare costum este unic în felul său. Domniţele poartă ciupag sau ie, poale, şorţuri, bete, ciorapi de lână, opinci şi, bineînţeles, toca (sau comănac) împodobită cu maramă.
 

"Toate costumele sunt unicat. Nu seamănă unele cu celelalte. Şorţul din faţă este pe negru, cu mărgele. Şorţul din spate e pe roşu, în vergi, din lână, iar ciupagul sau ia şi fusta, poalele sunt cusute de mână în motive florale sau geometrice. Ele au devenit autentice cu timpul pentru că au venit oameni, s-au căsătorit aici, din alte părţi şi normal că cel care a venit a venit cu imaginaţia, cu creativitatea, cu tot ceea ce a avut din zona de unde a venit el. De exemplu, bunica de la care am eu unul dintre costume a fost din Horezu. Bunicul din partea mamei a fost cioban şi bunica mea avea şorţ pe negru, din lână, ce aducea cu costumul ungurenesc, al ciobanilor, dar e diferenţă între ciobanii de la Vaideeni şi ce aveau ai noştri din Costeşti. Este deci un costum despre care nu poţi să spui că e al Costeştiului de când lumea şi pământul. Eu cred că peste tot oamenii s-au adunat în diverse momente, au rămas şi au creat după felul în care au gândit la momentul respectiv şi au vrut să iasă cu ceva deosebit în faţă la marile sărbători - de Paşte, de Crăciun, dar în special de nuntă'', a mai spus Floricica Mîndreci.
 

De-a lungul celor patru decenii de existenţă, grupul vâlcean s-a făcut remarcat la diferite festivaluri folclorice din ţară la care a participat, între acestea fiind Festivalul "Fagurele de Aur" de la Tomşani, unde este o prezenţă constantă, la "Hora costumelor" de la Pietrari, Festivalul de folclor "Cântecele Oltului" de la Călimăneşti, Festivalul "Ţara Oltului în produse şi tradiţii" de la Avrig, Festivalul "Pridvor vâlcean" organizat la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra şi chiar în străinătate, Ansamblul "Floricica" fiind invitat şi în cadrul proiectului cultural iniţiat de Comisia Europeană la Budapesta intitulat "Împreună din 1957", plus alte spectacole susţinute în Republica Moldova, Cehia sau Ucraina. Ansamblul din Costeşti a fost, de asemenea, recompensat cu Premiul de Excelenţă conferit de Asociaţia "Cele mai frumoase sate din România", în anul 2016, când comuna Costeşti a obţinut titlul de "Sat cultural al României", dansatorii vâlceni fiind nominalizaţi şi pentru titlul de "Ansamblu Reprezentativ al Olteniei".
 

Fiind o creaţie a cadrelor didactice, pepinieră pentru ansamblul din Costeşti a fost întotdeauna şcoala din localitate, tinerele cu talent la dans şi dornice să devină membre ale grupului fiind învăţate de mici tainele dansului ''domniţelor'', iar pentru a duce tradiţia mai departe, începând din această lună, coordonatoarea ansamblului şi ceilalţi dansatori oferă gratuit şi cursuri la Căminul cultural din Costeşti celor care vor să înveţe dansuri populare româneşti. De altfel, cea mai tânără domniţă din Costeşti are 14 ani. AGERPRES/(AS - autor: Ramona Dincă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)

>>> Sursa fotografiilor: (c) Arhivă personală Floricica Mîndreci 

Citeşte şi:

* DANS ÎN IE/"Doruri Sătmărene" - ansamblul tinerilor care duc costumele şi dansurile populare peste hotare

* DANS ÎN IE/ Dolj: Ansamblurile folclorice locale încearcă să readucă în comunitate portul şi jocurile populare uitate 

* DANS ÎN IE / Mureş: Unicitatea obiceiului ''Udatul nevestelor'', dusă peste hotare de Ansamblul ''Hodăceana'' 

* DANS ÎN IE / Atelierul de Joc Popular, promotor al tradiţiilor şi portului popular din zona Sălajului

* DANS ÎN IE/ În slujba artei populare; un coregraf vasluian transmite dragostea pentru port şi joc tinerilor

* DANS ÎN IE/ Buzăul - zonă cu o bogată zestre folclorică; Artist: Suntem judeţul cu o multitudine de costume populare

* DANS ÎN IE/ Ia românească, purtată cu mândrie pe toate scenele lumii de membrii Ansamblului folcloric 'Floricică de la munte'

* DANS ÎN IE/ Orchestra Populară 'Flacăra Prahovei' transmite tinerilor dragostea de ie prin puterea exemplului