Cei care participă la diverse festivaluri folclorice din Ţara Vrancei au posibilitatea să întâlnească un ansamblu popular inedit - douăzeci de bărbaţi, copii şi bătrâni laolaltă, care se disting în mulţime atât prin costumele populare foarte vechi, cusute cu îndemânare şi migală, cât prin instrumentul muzical lung de câţiva metri pe care aceştia îl poartă cu ei: buciumul.
 

Video: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

De anul trecut, "Buciumaşii" din Spulber se pot lăuda şi cu faptul că atât buciumul, cât şi ansamblul au devenit marcă înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).

"Buciumul este un instrument de suflat reprezentativ pentru Vrancea. De altfel, îl întâlnim doar în zona noastră. Anul trecut am reuşit să înregistrăm la OSIM buciumul, ca instrument muzical, dar şi Ansamblul 'Buciumaşii' de la Spulber. Este un lucru de care suntem foarte mândri, pentru că instrumentul reprezintă cartea de vizită a localităţii noastre. Din ansamblul nostru fac parte astăzi 20 de membri, cu care participăm la diferite evenimente culturale din ţară şi din judeţ. Avem toate generaţiile de vârstă în ansamblu, unii chiar vin în familie, de la bunic, tată şi până la copii. Cel mai tânăr membru are zece ani, iar cel mai în vârstă are 78 de ani", a declarat, pentru AGERPRES, meşterul popular Enache Manole.

Şi dacă în trecut buciumul putea fi auzit zilnic în zona Vrancei, fiind folosit mai ales de păstori, la stână, pentru a ţine departe animalele de pradă, dar şi la diverse întâlniri populare, nunţi, botezuri, înmormântări, astăzi buciumul se mai aude doar în situaţii excepţionale, cu ocazia unor festivaluri sau evenimente oficiale.

Istoria instrumentului se pierde în negura timpului, dar localnicii povestesc că acesta era folosit pe văile Putnei în vremea lui Ştefan cel Mare, de exemplu. Cu siguranţă însă şi cu mult înainte ca domnitorul să ajungă în Munţii Vrancei, iar instrumentul să intre în legendă, alături de povestea Babei Vrâncioaia şi a feciorilor ei.

"Legenda spune că buciumul a fost folosit inclusiv de Baba Vrâncioaia acum mai bine de 500 de ani. Când Ştefan cel Mare a fost învins de turci într-una dintre bătălii şi s-a retras în munţi, a ajuns pe aceste meleaguri şi a întâlnit-o pe Baba Vrâncioaia. Aceasta a sunat din bucium pentru a-şi chema cei şapte feciori, care au mers la oaste, alături de domnitor, şi i-au învins pe turci. Probabil instrumentul exista cu mult înainte, dar oficial a fost atestat cam în vremea lui Ştefan cel Mare", povesteşte meşterul Manole.

Instrumentul este unic în ţară şi se confecţionează doar la Spulber, unde, încet, încet, autorităţile speră într-o revigorare a acestei tradiţii.
 

Foto: (c) Dana LEPĂDATU / AGERPRES

"Buciumul este unic în ţară. Este un instrument care se confecţionează manual, doar în zonă. De altfel, cei care mai cunosc astăzi meşteşugul au rămas foarte puţini. Eu am deprins acest meşteşug de la bunicul meu, un cunoscut meşter popular din zonă, Tulache Cristea. Cam de pe la zece ani am învăţat să cânt la bucium, dar am început şi să îl ajut să le construiască, astfel încât am învăţat. Astăzi bunicul nu mai este, dar amintirea lui e veşnică, prin moştenirea pe care a reuşit să o transmită. Încercăm să menţinem această tradiţie şi să o dăm mai departe. Sunt meşter popular în cadrul Centrului Cultural Vrancea şi în această calitate mă ocup şi de instruirea unei grupe de zece copii, pe care îi învăţ să cânte şi să construiască buciumul. Am şi eu doi băieţi, pe care i-am învăţat acest meşteşug. Dar ţine exclusiv de noi, ca oameni, dacă vrem ca aceste tradiţii să nu se piardă. Sigur, este importantă şi susţinerea autorităţilor. Şi pot să spun că din acest punct de vedere am avut sprijin total din partea primăriei, care ne-a ajutat ca acest instrument să devină marcă înregistrată. De altfel, şi primarul face parte din ansamblul nostru folcloric", spune Enache Manole.

Ansamblul folcloric se distinge şi prin costumele sale, multe din ele vechi de aproape o sută de ani, cusute manual, cu multă îndemânare şi migală.

"Costumul nostru este format din căciulă din piele de miel, cămaşă ţesută pe pânză naturală, vestă ţesută din lână de oaie, iţari, brâu şi bete. Unii poartă şi opinci. Majoritatea costumelor sunt vechi şi foarte vechi, fiind moştenite de la părinţii sau bunicii noştri. Spre exemplu, cămaşa mea a purtat-o tata socru când a fost mire. Vesta este şi mai veche, de circa 80 de ani. Multe dintre costumele pe care le îmbrăcăm ajung şi la o sută de ani. Le-am găsit în lăzile de zestre, unde au fost păstrate cu grijă de părinţii şi bunicii noştri", mărturiseşte meşterul popular.

Astăzi, puţine sunt gospodinele care mai cos în casă costumul tradiţional de bărbat, dar vestimentaţia grupului local se distinge încă prin autenticitatea specifică zonei.

"Costumul tradiţional bărbătesc autentic, cel de acum circa 100 de ani, era cusut cu tel, cu fir metalic, un costum într-adevăr domnesc. Ulterior, în a doua jumătate a perioadei interbelice, a intervenit o tendinţă de barocizare a ornamentului şi a cromaticii, deci cu mult decor şi ornamente vegetale mai mult sau mai puţin stilizate. Dacă în trecut ornamentele erau numai cu fir metalic, cu roşu şi cu negru, din cauza acestui fenomen, la Spulber întâlnim cămăşi cusute cu mătase, cu mult verde, cu boboci de trandafir roşii sau mov. Această perioadă de după război a coincis şi cu sfârşitul costumului bărbătesc ca fenomen, ca să spunem aşa, care a dispărut înaintea celui femeiesc. Pentru că dacă astăzi mai vedem încă în acea zonă, duminica, mai ales la biserică, câteva femei în costum popular, bărbaţi îmbrăcaţi în portul tradiţional nu mai vezi de 50-60 de ani în zonă", a explicat etnologul Ion Cherciu.

Buciumaşii răspund pozitiv ori de câte ori sunt invitaţi la evenimente în ţară sau străinătate, pentru a putea face cât mai mult cunoscut acest instrument, astfel încât tradiţiile să nu se piardă. Recent, au fost invitaţi la Bucureşti, unde au dat startul finalei Cupei Reginei şi finalei Cupei Regelui la Oină, pe Stadionul Naţional "Arcul de Triumf".

Şi tot pentru a pune în valoare buciumul, confecţionat de sute de ani în localitatea din Munţii Vrancei, la Spulber, autorităţile locale au iniţiat, anul trecut, un eveniment folcloric dedicat instrumentului muzical - Festivalul "Glasul buciumului".

"Pentru noi, buciumul este o mândrie, cartea de vizită a localităţii noastre, iar acest festival a fost o dorinţă mai veche a mea, de când am început să activez în formaţia de buciumaşi, şi mă bucur că am reuşit să organizăm acest eveniment. Sperăm să reuşim să ducem mai departe această tradiţie, mai ales că meşterul Manole Enache îi învaţă pe copii, la Căminul cultural din localitate, tainele acestui meşteşug, pentru a continua tradiţia acestui instrument unic în ţară, care pentru noi reprezintă o adevărată mândrie", a declarat primarul comunei Spulber, Sorinel Vulcan. AGERPRES/(A - autor: Dana Lepădatu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)