Un depozit de bronzuri vechi de peste 3.000 de ani descoperit pe raza comunei Hopârta de către doi detectorişti amatori, într-o zonă în care nu se cunoştea existenţa vreunui sit arheologic, a intrat în patrimonul Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, a anunţat, joi, instituţia muzeală.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, depozitul de bronzuri de la Hopârta a fost descoperit la mijlocul lunii martie, în urma unei acţiuni de detecţie, realizată într-o zonă în care nu se c

unoştea existenţa vreunui sit arheologic. Au fost descoperite atât piese întregi, cât şi fragmentare, mai exact 20 celturi, 14 turte şi resturi de turnare, 3 vârfuri de lance, 2 seceri, o brăţară fragmentară, un ciocan fragmentar şi două fragmente din bronz.

"Pentru verificarea semnalului emis de detectorul de metale, a fost săpată o groapă circulară până la adâncimea de -0,5 metri, unde au fost observate nouă obiecte din bronz. Înţelegând importanţa prelevării pieselor arheologice de către specialişti, şi având experienţe anterioare, descoperitorii şi-au învins curiozitatea, nu au ridicat piesele din teren şi nu au deranjat contextul arheologic. Ei doar le-au fotografiat, le-au acoperit cu folie şi cu pământ, anunţând ulterior Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia", se arată în comunicat.

A doua zi după primirea autorizaţiei cercetării, o echipă de arheologi din cadrul muzeului (Ilie Lascu, George Bounegru şi Anca Timofan), împreună cu descoperitorii (Kolozsvari Csaba şi Grecu Vlad), s-a deplasat în teren pentru identificarea locului unde a fost semnalat depozitul.

Piesele, care au devenit vizibile la adâncimea de o jumătate de metru, erau aranjate într-o groapă de formă ovală, de mici dimensiuni, care se adâncea cu minus 12 cm faţă de nivelul de contur. Ele au fost depuse pe mai multe nivele, unele peste altele, fiind documentat de arheologi fiecare nivel de depunere.

Potrivit comunicatului, piesele pot fi datate în epoca târzie a bronzului, undeva în jurul anului 1.200 î.Chr., aproximativ în aceeaşi perioadă cu marile depozite cunoscute în literatura de specialitate cu numele de Şpălnaca II şi Uioara de Sus.

Piesele din depozitul de la Hopârta cântăresc circa 15,4 kilograme, necurăţate şi nerestaurate. Ele vor trece printr-un minuţios proces de restaurare, digitizare şi valorificare ştiinţifică, urmând a fi prezentate publicului larg în cadrul expoziţiei permanente a MNU Alba Iulia.

Depozitul se află într-o zonă bogată în astfel de descoperiri, atât numeric, cât şi cantitativ. Din apropierea exploatărilor salinifere de la Ocna Mureş, provin două depozite care sunt impresionante prin cantitatea şi varietatea pieselor care le compuneau, cele descoperite la Şpălnaca şi Uioara de Sus, ambele depăşind o tonă în greutate, mai arată sursa citată. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: mnuai.ro