Proiectul ''Acum-Aici-Acolo'', desemnat câştigător în urma Concursului Naţional pentru reprezentarea României la cea de-a 18-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură Biennale di Venezia, a fost prezentat public, joi, la sala Symposium a Bibliotecii Naţionale a României.
 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Alianţa dintre Arhitectură şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii vine şi propune acum un pavilion care, în sfârşit, arată publicului internaţional şi capacităţile inteligenţei româneşti. Am fost cu toate bubele şi păcatele noastre, acum mergem cu inteligenţa românească la Veneţia. Sunt convinsă că vom găsi un public căruia să-i spună ceva şi acest pavilion. Greul de-abia acum începe", a spus Ileana Tureanu.

Secretarul de stat Andrei Novac din Ministerul Afacerilor Externe a dat asigurări că, în anul în care se împlinesc 85 de ani de când România are un pavilion propriu la Veneţia, în Giardini, acesta va fi renovat astfel încât România să poată fi reprezentată la cel mai înalt nivel.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Într-adevăr, începând de anul trecut, împreună cu domnul comisar (Comisarul participării României la cea de-a 18-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură de la Veneţia, arh. Attila Kim, n.r.) am întreprins toate demersurile în aşa fel încât cred că în mai puţin de câteva zile echipele de lucru vor intra în pavilionul României, astfel încât, în momentul în care va începe ediţia din acest an a Bienalei de la Veneţia, acesta să fie adus la cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte sistemele de ventilare. Va fi o renovare extinsă faţă de tot ce s-a întâmplat până acum, în aşa fel încât România să poată fi reprezentată şi artiştii participanţi, atât la bienalele de artă, cât şi la cele de arhitectură, să nu mai fie nevoiţi să aducă contribuţii, să spunem din zone private, pentru a renova Pavilionul României", a spus Novac.

El a arătat că pe pavilionul României din Giardini va exista o placă din bronz care să amintească faptul că Nicolae Iorga a "demarat procedurile şi a obţinut acest spaţiu".

"Mă bucur că Bienala de Arhitectură ne oferă o ocazie pe care ar trebui să o folosim mai adesea, şi anume că arhitectura reprezintă, între domeniile culturale, un foarte bun promotor al culturii române prin reprezentanţii săi, prin arhitecţi, prin proiecte de patrimoniu foarte importante şi cred că trebuie să ştim să valorificăm mai mult aceste oportunităţi pe care acest domeniu ni le oferă şi de asemenea pe care arhitectura ni le oferă ca prilej de proiecte interdisciplinare, aşa cum este şi cel la care ne referim astăzi ca proiect câştigător care va reprezenta România", a afirmat, la rândul său, preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman.

Secretarul de stat Diana Baciuna din Ministerul Culturii a reiterat sprijinul acordat artiştilor de către instituţia pe care o reprezintă.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Ministerul Culturii a sprijinit, sprijină şi va sprijini artiştii. Încurajăm pe toţi specialiştii din zona culturală să participe la ediţiile viitoare şi să depună proiecte inovatoare şi moderne. Cred cu tărie că România are creatori de valoare, care merită să fie cunoscuţi nu doar pe plan naţional, ci şi pe plan internaţional", a spus Diana Buciuna.

La eveniment a fost prezent Comisarul participării României la cea de-a 18-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură de la Veneţia, arh. Attila Kim, directorul Muzeul Naţional Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida"- partenerul principal al proiectului, Laura Albani, ca şi arhitectul Emil Ivănescu, curatorul şi coordonatorul proiectului "Acum-Aici-Acolo, împreună cu echipa sa: Simina Filat, arh. Cătălin Berescu şi arh. Anca Păsărin.

***
Potrivit autorilor, pornind de la tema ediţiei curatoriate de Lesley Lokko, "The Laboratory of the Future", care are în centru Africa în ipostaza de protagonist al viitorului, proiectul românesc "Acum-Aici-Acolo" propune "soluţii inovatoare".

Expoziţia, realizată cu concursul Muzeului Naţional Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida", este o cercetare a mediului social şi profesional românesc, în care profesia de arhitect se extinde şi capătă o altă influenţă în societate.

Cercetarea aduce în prim plan 100 de iniţiative româneşti locale bazate pe multidisciplinaritate creativă, prin care arhitectul, designerul, urbanistul, peisagistul lucrează alături de antreprenor, cercetător şi cetăţeni pentru a aduce un "mai bine" mediului în care trăiesc.

Conform echipei proiectului câştigător, Pavilionul din Giardini va fi transformat într-un "mare accelerator de idei", construind un mediu "inspiraţional" generat de invenţii şi inovaţii pierdute de vreme, dar mereu actuale, alături de iniţiativele analizate ale generaţiilor mai tinere de arhitecţi care se implică în mod direct în transformarea realităţii imediate.

Acestea aduc ideile legate de tehnologie, de tehnică, de invenţii, foarte aproape de acelea de arhitectură, de spaţiu locuibil, de necesar de viaţă, prin intermediul a 10 teme de analiză, fiecare temă prezentând câte 10 studii de caz, printre care se numără o serie de inovaţii realizate de mari nume ale ştiinţei şi tehnicii româneşti precum Henry Coandă sau Iustin Capră, "adevărate pedagogii alternative la modul tradiţional de educare, dar şi de vieţuire şi de consum urban".

Proiectul "Acum-Aici-Acolo" doreşte să exprime, potrivit autorilor, modul prin care tinerele generaţii de arhitecţi români transformă profesia de arhitect, dintr-un "specialist al planşetei" către unul al colaborării, comunicării, antreprenoriatului, socialului, tehnologiei, cercetării multidisciplinare pentru a putea răspunde mai bine provocărilor prezentului şi viitorului.

Acesta va fi expus, în perioada 20 mai - 26 noiembrie, în Pavilionul României - Giardini şi la Noua Galerie ICRCU, în faţa căreia va fi amplasată o instalaţie.

În galeria ICR, cercetarea va analiza nevoia şi educaţia oamenilor de a reintegra şi de a recâştiga natură în oraşele dense.

"La ICR va fi analizată zona de agricultură şi 'FutureFood', adică modul cum vom gândi hrana în viitor şi foarte mult accent pe banca genetică de seminţe. Pentru că noi avem nişte lucruri foarte interesante, suntem o ţară agrară şi nu multe ţări au bancă genetică", a declarat Emil Ivănescu.

Pe de altă parte, în piaţa din faţa galeriei, o instalaţie urbană va asigura timp de şase luni expoziţii permanente ale studenţilor arhitecţi aparţinând şcolilor româneşti, cu proiecte prin care toate aceste teme propuse la Bienală sunt analizate şi reprezentate.

Expoziţia va fi prezentată şi publicului din România la Bienala de Arhitectură Bucureşti şi la Romanian Design Week.

În 2020, România a fost reprezentată la Bienala de Arhitectură de la Veneţia de proiectul "Fading Borders", semnat de Irina Meliţă, Ştefan Simion, Cristian-Andrei Bădescu, Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă.

Bienala de Arhitectură de la Veneţia este un eveniment internaţional de prestigiu ce ilustrează un dialog cultural de mare amploare între ţările lumii. Ediţia din 2023 a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia se va desfăşura în perioada 20 mai - 26 noiembrie, cu previzionare pentru specialişti şi presă în zilele de 18 şi 19 mai. Organizatorii reprezentării României la cea de-a 18-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia sunt: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO