Codex Aureus, cel mai cunoscut manuscris medieval occidental anluminat (ornat cu miniaturi - n.r.) aflat într-o colecţie din România, respectiv la Batthyaneum Alba Iulia, ar putea fi înscris, alături de celelalte 8 manuscrise pictate în vremea lui Carol cel Mare, pe lista UNESCO.

Şeful interimar al filialei Batthyaneum a Bibliotecii Naţionale a României, Cristian Mladin, a anunţat, miercuri, în cadrul unei eveniment organizat cu prilejul primei ediţii a "Zilei Porţilor Deschise" la această bibliotecă din Alba Iulia, că, datorită iniţiativei unui profesor din Trier, se fac demersuri pentru ca cele 9 codice existente "să intre pe lista UNESCO".

Prezent la eveniment, managerul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO, a confirmat existenţa acestui proiect, intitulat "Memoria lumii".

"Este o iniţiativă, la care vrem să ne raliem, aceea de a înscrie toate aceste Codex-uri, care sunt, cred, la nivel european vreo 9, şi cel care se află aici (la Batthyaneum - n.r.) este unul dintre ele, de a fi înscrise în acest proiect 'Memoria lumii', gestionat de UNESCO, ceea ce ar fi o recunoaştere implicită a valorii acestei piese de patrimoniu", a declarat presei Adrian Cioroianu.

Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, este cel mai cunoscut manuscris medieval occidental anluminat din colecţia Bibliotecii.

Cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colecţia bibliotecii se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punct de vedere al conservării sale.

Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci - şase denumiri diferite, de unde şi speculaţia că nu ar fi fost clasat.

Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen. Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală, după cum aflăm din prezentarea făcută pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României. De altfel, tot aici el poate fi şi "răsfoit" digital.

Nu se ştie când şi cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, respectiv Evangheliile după Luca şi Ioan, se află la Vatican. Tot la Roma se găseşte una dintre coperţi, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany.

De-a lungul timpului au fost vehiculate diverse informaţii în spaţiul public în legătură cu celebrul Codex Aureus, respectiv că acesta nu s-ar mai afla în ţară sau că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanţie pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari. Reprezentanţii bibliotecii au demontat, în urmă cu câţiva ani, aceste mituri. Specialiştii au explicat că nu s-a pus problema ca acest manuscris să fi fost scos din 1999 (când a fost expus în Germania - n.r.) de aici. De asemenea, că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanţie bancară pentru împrumuturi externe. Astfel, s-a făcut o serioasă documentaţie de arhivă şi nicăieri nu există un astfel de document, care să ateste, de exemplu, o evaluare a unei bănci externe. Dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit ori să vină evaluatorii aici, ori să plece manuscrisul pentru a fi evaluat. Mai mult, dacă Codex-ul ar fi fost împrumutat, ar fi trebuit ca manuscrisul să plece în seiful băncii care a făcut împrumutul până la restituirea sumei, au argumentat angajaţii bibliotecii.

Alături de Codex, la Batthyaneum se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule, adică peste 70% din totalul celor aflate pe teritoriul ţării noastre. AGERPRES/(A,AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: bibnat.ro