Misiunea Agenţiei Naţionale de Presă merge dincolo de un canal oficial de ştiri şi de informaţie zilnică, AGERPRES a fost o prezenţă instituţională vie în viaţa naţiunii, declară istoricul Alexandru Muraru, deputat şi consilier onorific al premierului, reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

"România are o bogată istorie a presei, dar în acelaşi timp o istorie oarecum compulsivă concomitent cu istoria mai ales a ultimilor 80 de ani, mai ales că România a avut în ultimii 70 de ani numeroase lovituri de stat şi regimuri totalitare care nu au avut cum să nu-şi pună amprenta şi să influenţeze presa, dar nu toate acestea în aprilie anul acesta noi vom aniversa practic aproape 160 de ani de la prima lege a presei adoptată în timpul domniei lui Cuza, ceea ce arată că tradiţia presei româneşti este una importantă care merită a fi valorizată. De la prima lege a presei şi până la evoluţie a presei - din perioada interbelică şi cea dinainte de primul răzbi mondial - în care avem numeroase dezvoltări şi pe orizontală şi pe verticală a presei, adică în raport de conţinut, orientare şi curente şi în raport de publicaţii, presa din România a fost în acelaşi timp extrem de dinamică, variată, cred că foarte multe publicaţii care promovau curente de gândire şi sunt legendare titlurile din ziarele vremii, spre exemplu, la momentul intrării României în Primul Război Mondial când jurnaliştii de investigaţie - şi acesta este un exemplu de bună practică - dezvăluiau acte de corupţie ale clasei politice de atunci, ale oficialilor guvernamentali, ceea ce demonstrează că era un interes crescut", arată istoricul, într-o declaraţie pentru AGERPRES.

El vorbeşte şi despre "tradiţia" ca formaţiunile, partidele politice să deţină ziare, care "să vorbească despre curentele lor, acţiunile lor".

"A existat în acelaşi timp şi o presă care a luat calea curentelor politice asumată, aşa cum este în toată Europa, care trece prin a doua jumătate a secolului al XIX, prin acest secol al Constituţiilor şi revoluţiilor, şi presa este marcată de acest val în sensul în care, spre deosebire, de astăzi ziarele, publicaţiile, hebdomadaire îşi identificau orientarea în mod deschis, în mod partizan. De asemenea, o altă remarcă pe care vreau să o fac aici este că a dispărut această tradiţie, care a continuat în România chiar până spre sfârşitul anilor '90, ca formaţiunile politice, partidele politice să deţină ziare, hebdomadaire, care să vorbească despre curentele lor, acţiunile lor", explică istoricul.

Muraru face referire şi la rolul Agenţiei naţionale în peisajul mediatic românesc, menţionând că AGERPRES face parte din acele "instituţii care şi-au pus amprenta asupra statalităţii româneşti".

"Agenţia a trecut prin numeroase transformări, aşa cum s-a transformat şi presa românească. România face parte dintr-un val de pionierat în acest sens pentru că la sfârşitul secolului al XIX-lea avem crearea primei agenţii naţionale de presă care avea un dublu rol - nu întâmplător a fost plasată sub Ministerul Afacerilor Străine, cum se numea atunci Ministerul Afacerilor Externe - acela de a transmite ştiri în străinătate despre România şi să difuzeze în acelaşi timp un serviciu exact, oficial şi rapid al tuturor ştirilor de interes general pentru România. Denumirea agenţiei s-a modificat de-a lungul timpului, astăzi AGERPRES a revenit în urmă cu aproape 13 ani la denumirea cu care s-a consacrat în cea mai mare parte a existenţei sale, s-a numit şi Agenţia telegrafică, Agenţia română, RADOR, Rompres, iar revenirea la AGERPRES face parte, cred eu, dintr-o evoluţie bună, încurajatoare, favorabilă a agenţiei pentru că alături de alte instituţii a reuşit să treacă în final cu bine peste numeroasele schimbări politice şi în ultima sută de ani agenţia a fost parte a identităţii statalităţii româneşti. Nu este un cuvânt prea mare pentru că nu sunt multe instituţii să spunem nepolitice care să aibă această tradiţie, şi aici mă refer la Academia Română, la alte câteva instituţii de cultură, Casa Regală, dar AGERPRES face parte din aceste instituţii care şi-au pus amprenta asupra statalităţii româneşti", subliniază istoricul.

El face referire şi la vizita pe care a efectuat-o recent la AGERPRES, pentru a vedea arhiva istorică a Agenţiei.

"M-am convins cu atât mai mult de acest lucru pentru că am făcut o vizită la AGERPRES şi pentru cine ar călca, pentru decidenţii politici, în arhivă ar fi şi ei convinşi de acest lucru pentru că acolo este un adevărat tezaur al statului român, şi mă refer la cele peste 4,5 milioane de fotografii care vorbesc despre toată istoria României din ultimii 80, 90 de ani, de la 1927. Astăzi, din păcate doar aproape jumătate de milion dintre acestea sunt digitalizate şi practic publicul nu are acces la ele, din nefericire. Avem speranţa că în următorii ani şi procesul de digitalizare a instituţiilor româneşti va include şi această arhivă a AGERPRES şi ea arată, bineînţeles, modul în care şi-a pus priceperea şi efortul în slujba informării populaţiilor şi a cancelariilor străine şi este o hârtie de turnesol a istoriei României aşa cum a fost ea, cu bune şi cu rele", mărturiseşte Muraru.

El subliniază că AGERPRES este o instituţie extrem de respectată nu numai în mediul public românesc, dar şi în ambasadele şi reprezentanţele diplomatice de la Bucureşti şi în cancelariile occidentale.

Oficialul român adaugă faptul că Agenţia Naţională de Presă este în primul rând "un canal oficial şi extrem de credibil de ştiri, care aduce credibilitate, obiectivitate în relatarea evenimentelor naţionale şi internaţionale".

"Cred că mărturie stă şi volumul impresionant de aproape 700 de ştiri pe care Agenţia împreună cu corespondenţii şi cu structurile pe care le are în teritoriu le furnizează zilnic, dar şi premiile şi distincţiile decoraţiile pe care AGERPRES le-a obţinut în ultimii ani graţie muncii jurnaliştilor care au făcut mai mult decât să relateze obiectiv evenimente, aşa înseamnă că şi-au depăşit în bine misiunea lor de jurnalişti. Au organizat de-a lungul timpului conferinţe, vernisaje, expoziţii, au făcut parteneriate cu instituţii naţionale şi internaţionale, şi-au diversificat secţiile de ştiri pentru că au înţeles că misiunea AGERPRES merge dincolo de un canal oficial de ştiri şi de informaţie zilnică. Practic, a fost o prezenţă instituţională vie în viaţa naţiunii. În ceea ce priveşte avantajele şi dezavantajele trecerii de la presa cu creionul şi maşina de scris la dezvoltarea tehnologică şi digitalizare vreau să vă spun că eu percep astfel lucrurile: că AGERPRES s-a adaptat foarte bine la evoluţiile tehnologice şi de digitalizare, identitatea vizuală, site-ul care este foarte responsive, foarte util şi accesat, aplicaţiile stau mărturie că Agenţia nu a stat pasivă la schimbările vremii, deşi să spunem că au fost numeroase alte motive potrivnice, fie de buget, fie de alte lucruri care i-ar fi putut împiedica dezvoltarea", arată istoricul.

Despre avantajele exploziei tehnologice şi a digitalizării presei din ultimii ani, el spune: "Acestea sunt clare: rapiditatea cu care circulă informaţia, dar nu neapărat şi corectă întotdeauna, descentralizarea surselor de informare - practic astăzi jurnalism poate face, sigur la o altă scală, oricine are o pagină de Facebook sau un site care în funcţie de cât este de credibil, bine făcut şi îmbogăţit poate deveni un portal relevant de ştiri în scurt timp -, diversificarea tipului de conţinut poate oferi consumatorilor de presă şi faptul că numeroase ştiri sunt relevante pentru comunităţi - municipii, oraşe, sate - şi acestea circulă mult mai repede şi cred că produc schimbări în direcţia bună pentru că oamenii sunt interesaţi de spaţiul în care trăiesc, de calitatea vieţii care se vede şi în proiectele traduse în ştirile care ajung la urechile lor. Un dezavantaj constă tocmai în această abundenţă de informaţii care bulversează uneori cetăţeanul. Se pune această întrebare: Dacă avem această abundenţă a informaţiei suntem cu adevărat informaţi?"

Un alt dezavantaj care devine o preocupare pentru indivizi şi instituţii, spune Muraru, este răspândirea cu rapiditate a fake-news-ului.

"Practic, acum nu mai contează cine dă informaţia corectă şi imparţială, ci cum circulă ea, unde ajunge şi cum ajunge această informaţie. De acea de cele mai multe ori se pot propaga ştiri false despre anumite persoane, sau ştiri trunchiate sau ştiri care la prima sursă sunt veridice dar ele modificate sau trunchiate asupra unor persoane sau evenimente ajung în final să fie altceva decât informaţia iniţială şi demontarea ulterioară după ce s-a pus deja eticheta devine foarte, foarte dificilă, chiar imposibilă. Un alt dezavantaj este acela că cvasimonopolizarea platformelor de difuzare a ştirilor şi mă refer aici la Facebook, Twitter, Google poate duce la cenzura unor idei, curente de gândire, evenimente şi numeroase astfel de semnale de alarmă s-au tras în ultimul timp. Riscul este ca o orientare ideologică a board-urilor marilor companii să influenţeze o orientare ideologică a conţinutului de pe platformele pe care acestea operează sau pe care le controlează ori asta înseamnă pentru un jurnalist că există un anumit risc al cenzurii", susţine oficialul român.

El crede că AGERPRES şi alte site-uri similare sunt dovada vie că presa digitală va continua să aibă succes în România, după ce au existat demersuri de adaptare a ziarelor de la format clasic la provocările online.

"Publicitatea online a căpătat dimensiuni deosebit de mari, aproape că eclipsează metodele clasice, ceea ce nu poate să fie decât un sprijin pentru platformele digitale de ştiri care evident au nevoie de identificare de surse alternative de venit. Avem nevoie de eforturi mari pentru combaterea fenomenului de fake-news pentru că pe de-o parte platformele sociale trebuie să identifice noi instrumente pentru eliminarea acestui fenomen, iar pe de altă parte noi ca şi consumatori de informaţie trebuie să căutăm şi să discernem, să filtrăm ceea ce citim, să ne asigurăm de autenticitatea sursei, să ne obişnuim cu anumite surse care sunt veridice. Spre exemplu, eu personal sunt foarte atent când un jurnalist sau un portal citează anumite site-uri sau agenţii de ştiri", mai declară Muraru.

El mărturiseşte că atunci când informaţia are ca sursă o ştire sau un interviu AGERPRES este "o dovadă şi o garanţie suplimentară de veridicitate".

"Cred că agenţia are şi va avea perspective bune chiar începând cu jumătatea acestui an şi mă refer (...) la Directiva europeană privind drepturile de autor care împlineşte în aprilie doi ani şi care trebuie implementată şi transpusă în legislaţia naţională în interiorul acestor doi ani de către statele membre. Practic, ce spune această Directivă şi de ce va schimba cu totul modul în care noi avem acces la informaţie sau modul în care informaţia va deveni cu adevărat proprietatea celui care o furnizează sau celui care o creează. Acum content-ul este preluat de oricine într-o formă foarte agresivă şi aproape generalizată, dar noile reguli ale acestei directive care până în această primăvară trebuie implementată în toate statele membre, precum şi alte directive europene, vor permite accesul mai facil la conţinutul de pe platformele online astfel încât va întări jurnalismul de calitate şi va oferi mai multă protecţie autorilor şi artiştilor europeni", adaugă consilierul onorific al premierului.

AGERPRES care este un creator de content major, veritabil nu va mai putea fi neglijat sau ocolit de unii pentru că există această tentaţie, astăzi, şi acest fenomen în masă de a prelua ştiri fără a cita sursa, ori acest lucru va fi imposibil şi pentru platformele precum Google sau Facebook care vor fi nevoite să plătească editorilor de presă în multe situaţii pentru preluări de fragmente ori informaţii în link-urile către site-urile de ştiri, mai crede Muraru.

"Marile platforme Google, Facebook, Twitter vor trebui să semneze acorduri de licenţiere cu agenţii de ştiri sau cu artişti pentru utilizarea muncii lor. Mai mult decât atât, se vor crea noi platforme care vor avea obligaţii suplimentare în raport cu cei care creează content-ul, ştirile şi cred că aşa este normal într-o lume normală şi într-o economie de piaţă. Este evident că ştirea de-a doua zi, astăzi, în mod tradiţional pierde teren în faţa trendului online, iar presa digitală nu înseamnă jurnalism făcut în spatele unei tastaturi, deoarece ştirea obţinută şi verificată în teren rămâne esenţa presei oneste, ce înseamnă informaţie rapidă şi actuală pentru consumator. Vă dau un exemplu în privinţa ameninţărilor la adresa presei digitale din Australia, deci din afara spaţiului european, unde un conflict mediatic transformat s-a produs acolo şi unde cea mai mare platformă online a blocat orice tip de conţinut media pentru utilizatorii reţelei şi această dispută s-a transformat într-o dezbatere în ceea ce priveşte plata pentru conţinut. Evident că în cele din urmă s-a revenit asupra deciziei, dar până atunci s-au întâmplat cel puţin două lucruri importante, şi anume restricţionarea accesului la mass media avizată şi efectul invers - monopolizarea newsfeed-ului cu informaţii dubioase din surse neoficiale", conchide istoricul.

El arată că AGERPRES va avea "un viitor foarte bun", pentru că oamenii vor fi tentaţi să caute ştirile adevărate.

"Cred că va fi o perioadă foarte interesantă pentru toată mass media, dar în această idee cred că AGERPRES are un viitor foarte bun ca un canal pentru că oamenii vor fi tentaţi din ce în ce mai mult să caute ştiri adevărate cu mult mai puţină tentă personală şi care să dea cu adevărat sens nevoilor lor de a fi corect, rapid informaţi", afirmă Alexandru Muraru.

Foto: (c)  VLAD STAVRICA / AGERPRES

***

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, prima agenţie de presă "românească, naţională şi autonomă", sărbătoreşte la data de 27 martie 2021, 132 de ani de activitate. De-a lungul timpului, AGERPRES şi-a îndeplinit datoria de onoare de a informa corect şi echidistant opinia publică, în prezent păstrându-şi aceeaşi misiune.

Istoria Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES începe la 27 martie 1889, când P. P. Carp, ministru de Externe la acea dată, semnează actul de naştere a Agenţiei Telegrafice a României, care difuza în ţară un "serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special". AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Alexandru Muraru / Facebook

Citeşte şi: 

AGERPRES132/Ioan Hosu: Agenţiile de presă definesc societăţile moderne, în care informaţia devine un bun de interes public

AGERPRES132/Romina Surugiu (FJSC): Agenţiile de presă au ca atuuri credibilitatea, forţa informării de calitate şi adaptarea la mediul digital

AGERPRES132/Daniel David (UBB): Este nevoie de efortul profesioniştilor din presă pentru a marca spaţiul public