"Cred cu tărie că în acest timp de criză statul român nu ar trebui să folosească Ziua Culturii pentru ceremonii şi decorări simbolice, ci pentru anunţarea şi implementarea unor soluţii concrete de salvare a sectorului cultural, de mulţi ani cel mai puternic ambasador al ţării, dar şi un sector economic extrem de important până la criza COVID-19", spune el.

Nanau apreciază că propunerile de salvare a industriei culturale au fost până în prezent doar la nivel "retoric".

"Ca cineast care în momentul acesta atrage cea mai mare atenţie internaţională asupra culturii şi cinematografiei române, consider că ar fi o ipocrizie din partea mea să accept această decoraţie, având în vedere că domeniul cinematografic şi structurile statului responsabile pentru el se află în moarte clinică", adaugă Nanau.

El apreciază că instituţiile statului nu doar că nu au abordat problemele cu care s-a confruntat cinematografia, de la începutul crizei COVID-19, ci "au agravat-o, prin lipsa de acţiune şi indiferenţă".

Regizorul arată şi lipsa de perspectivă în cinematografia română.

"Cea mai optimistă perspectivă pentru un student român este aceea de a părăsi ţara, în speranţa că-şi va găsi locul într-o ţară care îşi respectă cultura şi care a implementat deja scheme de stat care să o ţină în viaţă", afirmă el.

Nanau menţionează şi implicarea preşedintelui Franţei în dezbaterea privind cultura în pandemie.

"Aştept cu nerăbdare orice dialog ori dezbatere publică din partea preşedintelui Klaus Iohannis, aşa cum s-a întâmplat de exemplu în Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a avut dezbateri deschise pentru susţinerea diferitelor scheme de ajutor pentru cultură, care au fost implementate fără întârziere", adaugă el. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)