Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va intra în proces de restaurare și consolidare, la începutul anului 2028 urmând să înceapă efectiv lucrările, iar în aproximativ cinci ani, instituția muzeală va deveni cel mai important monument istoric consolidat și restaurat din România.

Suma alocată acestui proiect depășește 150 de milioane de euro, investiție finanțată prin cel de-al treilea Acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), destinat reabilitării patrimoniului construit și modernizării unor clădiri culturale din România, a informat, luni, Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului (UMP) din Ministerul Culturii.

Potrivit acestuia, documentația de avizare a lucrărilor de intervenții pentru consolidarea, restaurarea și modernizarea MNIR este în etapa finală de obținere a avizelor, iar anul viitor, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, va lansa licitația pentru realizarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor.

'Proiectul este finalizat și în acest moment ia ultimele avize - avizul de incendiu, avizele de securitate, avizele tehnico-economice ale Ministerului Culturii. Până la sfârșitul anului dorim să facem hotărârea de guvern de aprobare a valorii, a indicatorilor tehnico-economici, iar anul viitor este dedicat licitației și semnării contractului pentru faza finală a proiectării și execuția lucrărilor la Muzeul Național de Istorie. Lucrurile vor dura aproximativ 5 ani de zile. Dacă anul viitor semnăm contractul, asta înseamnă că la începutul lui 2028 încep efectiv lucrările. O să vedem, avem schele și lucrări aici la Muzeul Național de Istorie', a spus Trâmbaciu, la MNIR.

El a precizat că patrimoniul instituției muzeale este 'ambalat și pregătit pentru mutare'.

'În acest moment am identificat mai multe variante pentru construirea unui depozit adaptat nevoilor Muzeului Național de Istorie, depozit care se va face anul viitor, astfel încât să putem să mutăm patrimoniul înainte de a începe lucrările', a adăugat Trâmbaciu.

Arhitectul Mircea Căpățână, șeful de proiect care se va ocupa de elaborarea studiului de fezabilitate, a arătat că această clădire, fostul Palat al Poștelor, e construită acum mai bine de 100 de ani și nu a fost reparată major.

'Ultimele intervenții ample știți că au fost în anii '70, în momentul în care a devenit Muzeul Național de Istorie. A mai fost încercată o tentativă de consolidare destul de recent, în anii 2000, care a fost abandonată, lucrările fiind întrerupte. A trebuit să preluăm din mers acest proiect. Problemele cele mai mari sunt structurale, dar și funcționale, pentru că este o clădire care n-a fost gândită să adăpostească toate obiectele de patrimoniu. N-are toate sistemele de siguranță, n-are toate sistemele de incendiu și provocarea cea mai mare a fost acest corp central, care în prezent adăpostește baza copiei Columnei lui Traian, care este un element foarte important. Din ce discutam și cu domnul director, această copie a Coloanei este mult mai fidelă decât originalul. În prezent are niște detalii care la original nu se mai păstrează', a precizat arhitectul.

Potrivit lui Mircea Căpățână, clădirea trebuie 'consolidată și adaptată'.

'Trebuie înlocuit acest corp central cu arhitectură ceva mai contemporană. Trebuie să existe toate facilitățile unui muzeu cu care să fim competitivi la nivel regional, dar și la nivel internațional, pentru că toate statele lumii își construiesc muzee internaționale. Noi, din păcate, nu am ajuns să avem muzeu național de istorie la adevăratele standarde. Costurile nu sunt deloc puține. Se lucrează cred că de mai bine de un an de zile la acest proiect, numai pentru că nu trebuie să ne scape absolut nimic. Amenajarea muzeului este mult mai complexă într-o clădire existentă, decât într-o clădire nouă. Deci noi trebuie să încercăm să băgăm toate exponatele și toate amenajările într-o construcție care are anumite constrângeri', a explicat arhitectul.

El a arătat că actualul corp de formă pătrată, care a fost construit în anii '70 pentru adăposti baza Columnei și metopele, va fi înlocuit cu un alt corp, care va avea dimensiuni mai reduse în plan, dar mai ridicat, pentru a degaja curtea interioară.

'Pentru că această curte interioară, în momentul de față, este un spațiu rezidual. Nu este folosită pentru activități culturale. Dacă o să vă plimbați prin curte, o să vedeți că ea nu are calitățile unui spațiu public. Și această curte este gândită și tocmai pentru a relaționa muzeul cu Centrul Istoric. Pentru că una dintre importantele obiective ale proiectului este de a asigura un acces și dinspre pe Centrul Istoric. Și tocmai pentru acest motiv încercăm să redeschidem curtea, care devine o a doua cale de acces în interiorul muzeului și atrage mai mulți vizitatori. Deci da, o să facem și o extindere destul de importantă. Care a fost în discuții cu primăria mult timp, pentru că sunt constrângeri urbanistice destul de mari în această zonă.

Directorul general al MNIR, Cornel Ilie, a dat asigurări că, pe durata executării lucrărilor, exponate din patrimoniul instituției muzeale - care, împreună cu colecția filatelică, numără peste 17 milioane de obiecte - vor fi prezentate, ca și până în prezent, în cadrul unor evenimente specifice.

'Cu siguranță, pe perioada restaurării muzeului, patrimoniul acestei instituții va fi prezentat și va fi disponibil public. Sigur, nu tot patrimoniul, poate nu la modul la care este acum, nu în forma aceasta, că Tezaurul intră și el în proces de restaurare, dar cu siguranță vom avea un spațiu sau mai multe spații în care vom avea expoziții, în care vom prezenta publicului patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Nu avem absolut niciun gând ca, vreme de 5 ani de zile sau cât o dura restaurarea, publicul să nu mai aibă acces la colecții. Dimpotrivă, vrem să fim foarte prezenți în această perioadă în fața publicului din țară și din străinătate', a mai spus Cornel Ilie. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)