A XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, manifestare care celebrează istoria, cultura și obiceiurile comunității sașilor transilvăneni, începe joi și se va desfășura până duminică în zece sate din Țara Ovăzului - Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri - sub patronajul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și al fostei gimnaste Nadia Comăneci.

Tema ediției din 2026 a festivalului este 'Dor de Transilvania', iar organizatorul evenimentului, Michael Schmidt, spune că în acest an a dorit să le transmită celor din diaspora 'că nu mai trebuie să treacă pe lângă poartă fără să intre, satele sunt gata să îi primească'.

Într-un interviu acordat Agenției Naționale de Presă AGERPRES, el a declarat că 'Săptămâna Haferland este un ambasador al Țării Ovăzului și o platformă reală de promovare pentru antreprenorii locali'.

'Festivalul pe care noi îl organizăm este cel mai important eveniment dedicat culturii săsești și principalul promotor al tradițiilor, istoriei și comunităților din această regiune. Prin acest festival ne dorim să ducem cultura și patrimoniul sașilor în întreaga societate românească, dar și dincolo de granițele țării', a subliniat Michael Schmidt.


AGERPRES: Ediția a XIV-a, din 2026, se desfășoară sub genericul 'Dor de Transilvania'. Cum s-a născut această idee și ce mesaj doriți să transmiteți diasporei săsești în acest an?

Michael Schmidt: Povestea temei de anul acesta pleacă din povestea mea personală. Ani de zile am trecut pe lângă satul meu natal fără să intru. De-a lungul anilor, am înțeles că povestea mea nu e singulară, mulți sași din diaspora trăiesc același dor amestecat cu ezitare. Prin tema 'Dor de Transilvania' vreau să le transmit celor din diaspora că nu mai trebuie să treacă pe lângă poartă fără să intre, satele sunt gata să îi primească. Dorul acesta nu e doar nostalgie, e o forță care ne ține legați de rădăcini chiar și la mii de kilometri distanță. Sașii din diaspora nu sunt vizitatori în propria istorie, sunt acasă de fiecare dată când aleg să se întoarcă.

AGERPRES: Anul acesta festivalul se desfășoară sub patronajul Nadiei Comăneci și al președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Cum ajută aceste personalități la promovarea internațională a culturii săsești?

Michael Schmidt: Patronajul unor personalități ale vieții publice, precum sunt anul acesta Nadia Comăneci și președintele Senatului, aduce festivalului vizibilitate, dar și oportunitatea de a crea legături dincolo de Transilvania. Nu e o coincidență că anul acesta patronajul vine deopotrivă din zona sportului și din zona instituțională a statului. Săptămâna Haferland s-a construit, de la început, pe trei piloni: educație, cultură și comunitate, iar în fiecare an încercăm să aducem un element care să vorbească publicului larg. Anul acesta, acel element este sportul, prin povestea Nadiei, în Anul Nadia Comăneci. Excelența, disciplina, munca de o viață pentru un singur ideal sunt valorile pe care vrem să le transmitem tinerilor din satele noastre, dar și tuturor celor care vor veni să ne viziteze. Pentru mine, Săptămâna Haferland este un proiect construit cu răbdare, grijă, pasiune, an de an, până a devenit ceea ce este astăzi. Când un festival dintr-o zonă rurală, formată din zece sate mici, reușește să atragă atât un simbol sportiv mondial, cât și susținere instituțională la nivel înalt înseamnă că am reușit să transformăm o inițiativă locală într-un brand cultural cu adevărat național și internațional. Prezența lor ne ajută să spunem lumii că Țara Ovăzului merită văzută, vizitată și păstrată.

AGERPRES: În cadrul conferinței de presă ați donat o ladă de zestre săsească din 1897 către Muzeul Satului. Ce simbolizează acest gest pentru parteneriatul instituțional pe care îl dezvoltați?

Michael Schmidt: Lada de zestre pe care am donat-o Muzeului Național al Satului 'Dimitrie Gusti' a făcut parte, ani buni, din colecția Fundației, un obiect pe care l-am păstrat cu grijă, dar pe care mi-am dorit să îl ofer unui spațiu public, unde poate fi văzut, studiat și poate transmite povestea comunității săsești. Eu cred că patrimoniul săsesc nu ne aparține doar nouă, aparține identității naționale, memoriei culturale a României. O ladă de zestre este o poveste despre familie, despre muncă, despre felul în care se transmiteau valorile de la o generație la alta în satele săsești. Parteneriatul instituțional pe care îl construim cu Muzeul Național al Satului este unul de substanță, prin acțiuni concrete, prin sprijin reciproc și respect. Muzeul Satului este un partener pe care îl apreciez și îmi doresc să lucrăm împreună la proiecte de conservare și promovare a satului tradițional săsesc. Anul acesta, în cadrul Festivalului, la Criț, va avea loc resfințirea bisericii din sat, ca urmare a lucrărilor de restaurare pe care le-am susținut. Cred că e o coincidență frumoasă și prin aceste acțiuni vreau să transmit faptul că patrimoniul trebuie readus activ în viața oamenilor. Ne dorim să lăsăm ceva concret în urmă, pentru generațiile viitoare.

AGERPRES: Împreună cu Peter Maffay ați transformat o inițiativă regională într-un brand cultural de succes. Care au fost cele mai mari provocări logistice în gestionarea activităților simultane din cele zece sate?

Michael Schmidt: Când vizitatorii ajung la festival au parte de o experiență autentică, dar pentru patru zile de festival echipa din spate muncește un an întreg. Este un efort considerabil pe partea de sincronizare, pentru că nu este ușor să organizezi activități în zece sate, să implici comunitatea, să pui la punct atâtea detalii în agendă. Totodată, noi trebuie să ținem cont și de reprezentarea satelor în festival, pentru că fiecare sat are un patrimoniu deosebit și trebuie să aliniem toate obiectivele în așa fel încât fiecare sat să fie vizibil, să aibă spațiu să își spună povestea, să fie cunoscut de oameni. Dar am învățat în tot acest timp să construim o echipă puternică, cu putere de decizie, am implicat comunitățile și le respectăm propunerile, am invitat oamenii din fiecare sat să fie parte activă din organizare. Așa am reușit ca festivalul să crească, an de an, fără să își piardă din autenticitate, pentru că cea mai mare provocare nu e cea tehnică sau logistică, ci cum facem să păstrăm sufletul Haferlandului intact în timp ce amploarea lui crește constant.

AGERPRES: Cum influențează direct numărul mare de turiști din timpul festivalului micile afaceri locale (pensiuni, meșteșugari, producători) din sate precum Criț sau Viscri?

Michael Schmidt: Efectul este direct și vizibil în fiecare an. Săptămâna Haferland este un ambasador al Țării Ovăzului și o platformă reală de promovare pentru antreprenorii locali, contribuind decisiv la dezvoltarea potențialului turistic al zonei. Festivalul pe care noi îl organizăm este cel mai important eveniment dedicat culturii săsești și principalul promotor al tradițiilor, istoriei și comunităților din această regiune. Prin acest festival ne dorim să ducem cultura și patrimoniul sașilor în întreaga societate românească, dar și dincolo de granițele țării. Avem foarte mulți turiști din țară, dar și din străinătate. Există un efect și după cele patru zile de festival, deoarece sunt mulți vizitatori care revin, pentru că vor să descopere mai mult din zonă sau să petreacă weekenduri obișnuite, alături de familie sau prieteni. Pentru noi, asta e o parte esențială a misiunii fundației, să ne asigurăm că oamenii care trăiesc astăzi în aceste sate au un motiv economic real să rămână și să investească aici. Un festival care aduce turiști dar nu lasă nimic în urmă pentru comunitate nu și-ar atinge scopul.

AGERPRES: Privind spre viitor, care este viziunea dumneavoastră pentru ediția aniversară, de 15 ani, de anul viitor?

Michael Schmidt: Pentru ediția aniversară de 15 ani ne propunem să facem un pas dincolo de formatul celor 14 ediții. Vom sărbători așa cum se cuvine o ediție importantă pentru noi. Ne dorim să aducem mai mulți tineri. Vom celebra nu doar comunitatea săsească, ci și toți partenerii, de la prietenul meu, Peter Maffay, care a fost alături de mine de la prima ediție, până la toți cei care au făcut posibil ca acest proiect să crească de la câteva mii de participanți la un eveniment cunoscut la nivel național și internațional.

AGERPRES: Proiectul contribuie la consolidarea legăturilor culturale și economice dintre România și Germania, beneficiind constant de patronaje la nivel înalt și parteneriate diplomatice. Ce înseamnă acest lucru pentru Festivalul Săptămâna Haferland?

Michael Schmidt: Cred că acest lucru arată că Săptămâna Haferland a depășit demult statutul de eveniment cultural local și a devenit un proiect cu o componentă importantă de diplomație culturală. Sunt, de asemenea, membru fondator al Forumului de Cooperare Bilaterală Româno - German, o structură dedicată exact acestui tip de consolidare a relațiilor dintre cele două țări, la nivel cultural, social, economic și științific. Forumul este expresia practică a Săptămânii Haferland, un loc unde cooperarea nu rămâne doar la nivel de declarații, ci se vede în satele care se dezvoltă, în tinerii care învață limba germană prin programele educaționale ale fundației, în partenerii germani care investesc timp și resurse în patrimoniul transilvănean. Cred că responsabilitatea noastră este să arătăm că relația dintre România și Germania nu se construiește doar la București sau la Berlin, ci și în sate precum Criț sau Viscri și că un festival cultural este un instrument diplomatic autentic, pentru că se bazează pe oameni, pe memorie comună și pe încredere reciprocă. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)