Un număr de 12 ștergare și alte patru piese textile de dimensiuni mai mari, cu o vechime de peste 100 de ani au, folosite cel mai probabil la icoane sau utilizate cu ocazia unor sărbători, au fost donate Muzeului Județean Buzău, completând o colecție de aproximativ 440 de obiecte de patrimoniu care fac trimitere la tradițiile din spațiul rural românesc.

Piesele donate vor intra în colecția Muzeului de Etnografie 'Vergu-Mănăilă', îmbogățind patrimoniul etnografic administrat de Muzeul Județean Buzău și contribuind la conservarea și valorificarea identității culturale locale.

'Piesele primite sunt foarte valoroase pentru colecția etnografică, atât prin spectaculozitatea lor monumentală, cât și prin aceea că documentează textilul de casă, gustul decorativ rural și relația dintre obiectul utilitar și cel ceremonial sau de prezentare. Vorbim de ștergare decorative, 12 la număr, care nu sunt simple textile utilitare. Piesele pe care le-am primit au broderia plasată pe margini și pe capete, în registre vizibile, lucru care indică o posibilă folosire a lor fie la icoane, fie în camera curată, sau în diferite contexte ceremoniale. În general, în tradiția și în spațiul rural românesc, ștergarul tradițional nu era un simplu prosop, chiar dacă uneori era folosit în acest scop, și era un obiect de prestigiu, de memorie familială și de identitate locală', a declarat pentru AGERPRES, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Potrivit specialiștilor instituției de cultură, ștergarele au fost confecționate, cel mai probabil, la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX, pe pânză albă fină, in, cânepă subțire sau bumbac.

'Se observă o țesătură albă, rară și fină, cu tivuri lucrate îngrijit. Decorul este vegetal-fioral, predomină vrejuri, frunze flori stilizate, ghirlande așezate în compoziții simetrice. Cromatica este una foarte bogată, avem vișiniu verde, galben-ocru, albastru și negru, ceea ce sugerează broderie cu fire colorate în punct, punct numărat sau punct de cruce, cu un efect decorativ superb. Este un decor floral mai apropiat de sensibilitatea rurală de sfârșit de secol XIX început de XX, când motivele vegetale devin frecvente pe textilele de interior. Partea acestei donații realizată de doamna Adriana Pietrăreanu, respectiv cele 12 ștergare, ne-a mai donat și 4 piese de dimensiuni mai mari, cu dungi albastre și franjuri dispuse către capete, diferite ca tipologii, mai apropiate de ștergarul țesut, au decor liniar și foarte probabil erau utilizate în viața de zi cu zi', a spus Daniel Costache.

El a adăugat că, din punct de vedere muzeal, donația este 'foarte importantă pentru că aceste ștergare nu erau doar obiecte textile vechi, documentează meșteșugul feminin domestic, de a țese, de a coase, documentează zestrea, estetica locuinței rurale, circulația motivelor decorative și, de ce nu, chiar memoria unei comunități, pentru că știm sigur din ce zonă micro-etnografică a Buzăului provin, zona Fundeni-Zărnești'.

În patrimoniul Muzeului de Etnografie 'Vergu Mănăilă', secție a Muzeului Județean Buzău, se regăsesc 442 de piese de tip ștergar care provin din zone precum Râmnicu Sărat, Bisoca, Mânzălești, Nehoiu, Mărgăritești sau Lopătari. Reprezentanții instituției apreciază că, prin astfel de donații, obiectele păstrate în familie, uneori timp de generații, își continuă povestea într-un spațiu public, unde pot fi cercetate, protejate și prezentate comunității. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)