Volumul de interviuri ''Războiul fără sfârșit. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului'', de Armand Goșu, a fost lansat, duminică, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, profesorul Cristian Preda subliniind cu acest prilej că lucrarea, un ''proiect pedagogic'', e gândit pentru a explica unui public larg ce se întâmplă în Rusia și ce se întâmplă în general pe scenă internațională.

''Și această carte, precum cele dinainte, care cuprinde interviuri și analizele făcute de Armand Goșu, sunt gândite, și o spune chiar el, ca proiecte pedagogice. Sunt gândite pentru a explica unui public larg ce se întâmplă în Rusia și ce se întâmplă în general pe scenă internațională. (...) Sunt explicații pentru un public mai larg, pentru că este nevoie să cunoaștem ce este Rusia'', a spus Preda.

El a subliniat că există un deficit de cunoaștere la nivelul publicului referitor la Rusia.

''Așa cum aș adăuga, există un deficit la nivelul cunoașterii largi în privința Americii, în privința celorlalte state membre. Știm foarte puține lucruri la nivelul publicului larg despre țări precum Letonia sau Portugalia. Învață oamenii din turism acum, fiindcă merg în diverse locuri. Dar ce este istoria acestor țări, care sunt împreună cu noi în aceeași comunitate, nu e foarte, ca să zic așa, consistent. Dar importanța cunoașterii Rusiei în acest context e și mai mare, pentru că unul din vecinii noștri, cel cu care avem cea mai lungă frontieră, este sub atac din 2014, de 12 ani. Și publicul românesc a luat la cunoștință acest lucru abia în 2022, atunci când agresiunea s-a extins. Gândiți-vă în ce situație suntem. Am luat la cunoștință faptul că războiul din Iugoslavia se derula înainte, aproape, imediat. În timp ce agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a întârziat atât în luarea noastră de cunoștință'', a arătat profesorul Cristian Preda.

Totodată, el a remarcat că ''în tot acest timp, Armand Goșu a scris despre agresiune, așa cum a scris despre ce se întâmplă în celelalte foste republici sovietice'', o observație importantă din carte fiind legată de ''felul în care Occidentul s-a raportat la erorile de interpretare ale agresiunii ruse în Ucraina''.

''Și Armand Goșu notează foarte bine faptul că preconizarea unei victorii rapide a Rusiei a fost o eroare, dar ea a fost analizată în cancelariile Europene și s-au tras concluzii de pe urma erorilor de interpretare. Apropo de ce spuneam mai devreme, nu cred că s-au tras toate concluziile în legătură cu proasta interpretare a situației din Moldova sau a situației politice din Ucraina până în 2022. Și ar fi bine ca instituțiile noastre să tragă măcar acum, în 2026, concluzia. Pentru că poate, în felul ăsta, ne pregătesc mai bine să vânăm și dronele. Fiindcă, așa cum vedeți, în Ucraina sunt mii și mii de drone în fiecare zi și, în cvasitotalitatea lor, ucrainenii le doboară și la noi vine câte una și nici una nu a fost doborâtă'', a susținut Preda.

El a accentuat că acest fapt se întâmplă pentru că oamenii nu au înțeles despre ce e vorba și din punct de vedere politic, și din punct de vedere militar, iar pentru a înțelege ''trebuie să citești''.

''Nu te educă TikTok-ul. Nu te educă Antena 3. Nu te educă România TV. Nu te educă posturile care stigmatizează tot ce se întâmplă bun în democrația românească. Te pot educa oamenii care înțeleg acest fenomen și cei care analizează, cum se întâmplă cu ceea ce face Armand Goșu. Asta este adevărata analiză politică. Cea pe care o găsiți în pagina acestei cărți. Pentru că veți vedea că întrebările pe care le-a pus Armand Goșu tot timpul, cu ajutorul lui Lucian Popescu, au fost astea: cine are inițiativa în război? Putin sau Zelenski? Cine sunt aliați și cine dușmani în fiecare moment al desfășurării conflictului? Ce influență are agresiunea rusă asupra altor dosare? Și avem în cartea lui Armand Goșu, în aceste interviuri, excelente analize ale situației din Georgia, de pildă, sau din Siria, pornind de la influența rusă în aceste țări, care sunt foarte importante pentru Rusia. Ce înseamnă războiul cu drone? Cât de coerente sunt Statele Unite în tratarea acestui dosar? Cum e posibilă pacea? Ce poate să însemne ea? Astea sunt întrebările la care acești doi domni au răspuns. Sunt întrebările pe care le-au pus și la care au căutat răspunsul. Dar așa cum spunem, din carte veți înțelege foarte bine și alte conflicte, și alte regimuri. Analiza făcută de pildă regimului Assad, înainte de căderea lui Bashar, este exemplară. Este brici. Și vă ajută să înțelegeți și ce se întâmplă în Siria de astăzi, în 2026. Astea sunt repere fundamentale ale unui înțelegeri profunde a scenei internaționale'', a mai spus Cristian Preda.

***
Apărut anul acesta, la Editura Polirom, volumul ''Războiul fără sfârșit. Cum a schimbat invadarea Ucrainei regulile jocului'' este alcătuit din 22 de texte. Majoritatea sunt interviuri realizate cu istoricul și publicistul Lucian Popescu, cartea incluzând și un articol publicat în revista 22 și alte două dintre interviuri făcute cu alte jurnaliste.

Cartea acoperă o perioadă care începe în toamna lui 2024, adică înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, ultimul text abordând pierderea alegerilor de către Viktor Orban în Ungaria.

Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic - și poate iremediabil - unitatea lumii occidentale, precizează editura.

Sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului.

Autorul îmbină rigoarea istoricului cu analiza politică lucidă pentru a ghida prin acest labirint de interese politice și acțiuni contradictorii, oferind cheia spre înțelegerea principalelor evenimente internaționale din ultimii doi ani. AGERPRES / (A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)