Sala Brâncuși din Galeria de Artă Românească Modernă a Muzeului Național de Artă al României va fi deschisă publicului pentru o perioadă de 14 zile, în intervalul 11 martie, ora 10:45 - 25 martie, ora 10:30.

''De azi, Sala Brâncuși din Galeria de Artă Românească Modernă va fi deschisă publicului! Pe lângă lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși, vor fi expuse în premieră, pentru o scurtă perioadă de timp, Carnetul de schițe și 2 capete de copii din bronz, realizate în 1906. Carnetul de schițe va fi deschis în fiecare săptămână la alte pagini, pentru a face posibilă parcurgerea tuturor desenelor și însemnărilor lui Brâncuși'', anunță, miercuri, instituția muzeală, într-o postare pe pagina de Facebook.

Alcătuit din 71 de file legate într-o copertă cartonată din pânză roșie, carnetul de schițe reprezintă singura mărturie substanțială păstrată din anii de formare ai lui Constantin Brâncuși ca student la Școala de Arte Frumoase din București și constituie o piesă rară din patrimoniul muzeului.

Documentul conține 89 de schițe - două dintre ele neterminate - iar șase pagini includ însemnări autografe. Carnetul a fost lăsat de Brâncuși, înainte de plecarea sa la Paris, compozitorului de coruri Ion Croitoru.

''Printre cele mai semnificative desene din carnetul de schițe se numără cele două autoportrete în creion roșu, f. 55 (din profil) și f. 56 (frontal) - primele autoportrete cunoscute ale lui Brâncuși. În ambele, tânărul artist are deja barbă și poartă o pălărie ale cărei boruri largi îi conferă - în mod voit- în autoportetul frontal, un fel de aură similară cu aceea a sfinților reprezentați în icoane. Autoironia și ambiția se amestecă subtil în astfel de incursiuni în propria psihologie'', mai precizează MNAR.

***
Galeria de Artă Românească Modernă spune povestea artei românești de la mijlocul secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor 1970.

Ample selecții monografice ale unor maeștri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu ilustrează legăturile strânse cu pictura franceză dine epocă, în contextul încercărilor de definire a unui specific național. Artiști ca Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu continuă să exploreze filonul modernității clasice europene, în timp ce lucrări ale unor artiști ca M.H. Maxy, Marcel Iancu și Victor Brauner demonstrează convingător contribuția artei românești la avangarda europeană a anilor 1920-1930. Preocupările generațiilor ulterioare de artiști vor ilustra aceeași deschidere către curente și stiluri care domină mai mult sau mai puțin vremelnic scena europeană.

Un grupaj consistent de lucrări de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși captează atenția, sugerând voința maestrului de a se desprinde de tradiția academică pentru a-și urma propriul drum. Ecourile acestor căutări se vor face auzite și în opera elevelor sale, Milița Petrașcu și Irina Codreanu. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Muzeul Național de Artă al României / Facebook.com