Peste 30 de morminte din perioada romană, bijuterii, vase de sticlă, monede și amfore africane din ceramică au fost descoperite în timpul cercetării arheologice desfășurată la șantierul privind lucrările de consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, demarate de administrația locală.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța a venit cu precizări, vineri, după ce municipalitatea a anunțat că va face demersuri judiciare pentru recuperarea prejudiciului creat prin extinderea etapei de cercetare arheologică, etapă care a dus la întârzieri ale lucrărilor de consolidare a unității medicale menționate.

'În stadiul actual al cercetării arheologice, menționăm că s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conțineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede și o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane). Menționăm descoperirea a două piese excepționale: o inscripție în limba greacă, ce atestă o asociație religioasă la Tomis în secolul III, precum și un umbo - partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar', se arată în comunicatul transmis de MINA Constanța.

Potrivit reprezentanților muzeului, durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil, aceasta fiind condiționată de natura, amploarea și complexitatea descoperirilor arheologice care pot să apară pe parcursul ei.

'Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situațiile invocate referitoare la întârziere și la creșterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate Muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiștii arheologi și-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar și în condiții meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheț la sol), condiții care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de șantier', se mai spune în comunicat.

Spitalul Municipal Constanța este amplasat în perimetrul sitului arheologic 'Necropola orașului antic Tomis', precum și în zona de protecție a monumentului istoric 'Cavoul cu orant de la Egreta', secolul IV p.Ch., epocă romană, după cum se specifică și în avizul emis de Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, reprezentatul în teritoriu al Ministerului Culturii.

Primăria Constanța a anunțat, pe 25 februarie, că va notifica Ministerul Culturii referitor la lucrările de modernizare și consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase demarate de municipalitate și întârziate din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică, totodată urmând să facă demersuri judiciare pentru recuperarea prejudiciului creat.

Potrivit administrației locale, întârzierea lucrărilor generează costuri suplimentare ce pot atinge jumătate de milion de euro.

'Lucrările de modernizare și consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța întârzie din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică. (...) Lucrările, parte a proiectului 'Creșterea eficienței energetice a Spitalului Municipal Constanța', finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înregistrează întârzieri față de graficul inițial. Demolarea și reconstruirea primului tronson al unității medicale sunt amânate de peste trei luni de zile din cauza prelungirii cercetării arheologice obligatorii, impusă prin avizul autorităților competente', reieșea dintr-o informare publică transmisă de municipalitate.

Conform graficului estimat inițial, în prezent lucrările ar fi trebuit să cuprindă finalizarea fundației și a unei părți semnificative din etajul unu. Prelungirea cercetării arheologice a generat însă decalarea termenelor de execuție, întârzieri în demararea efectivă a noii construcții, costuri suplimentare considerabile pentru bugetul proiectului.

Potrivit primarului Vergil Chițac, sunt trei săptămâni de când responsabilii cu săpăturile arheologice asigură municipalitatea că încheie cercetarea, dar acestea se extind și în afara proiectului, pe cheltuiala primăriei, iar întârzierea poate genera pierderea fondurilor europene și creșterea costurilor cu această lucrare.

'În consecință voi notifica Ministerul Culturii de situația creată pentru că dacă după demolarea și celuilalt corp de clădire cercetarea arheologică va continua de aceeași manieră vom avea întârzieri de cel puțin patru luni de zile și costuri suplimentare ce pot atinge jumătate de milion de euro. (...) Vom face o analiză a situației în ansamblu și vom acționa atât în penal, cât și în civil pentru a ne recupera prejudiciul creat', a atenționat Chițac. AGERPRES/(AS - redactor: Nona Jalbă, editor: Dana Lepădatu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța / Facebook