Sute de vizitatori au pășit miercuri, pe poarta Palatului Brukenthal, din Piața Mare din centrul istoric al municipiului Sibiu, unde accesul a fost gratuit, cu ocazia împlinirii a 209 ani de la deschiderea celui mai vechi muzeu din România și din Sud-Estul Europei - Muzeul Național Brukenthal.

'În urmă cu 209 ani, ceremonia organizată în aula Gimnaziului Evanghelic a fost marcată de mesajul prim-preotului Johann Filtsch, un îndemn pentru cultivarea valorilor moral-spirituale ce ghidează comportamentul și sensul vieții, formează caractere, facilitează conviețuirea armonioasă și se regăsesc deopotrivă în educație și cultură, în speranța ca muzeul 'căruia fondatorul i-a oferit spațiosul său palat spre a-i fi templu, să fie patriei de folos și să se înalțe spre perfecțiune (...) Indiferent de barierele naționale și religioase dintre locuitorii acestui oraș și acestei patrii, vizitarea muzeului să constituie un prilej fericit pentru ca oamenii de reală valoare morală și spirituală să se cunoască și să se respecte'', este mesajul publicat pe Facebook, de reprezentanții muzeului de la Sibiu.

Brukenthalul rămâne și după 209 ani 'muzeul cu cele mai diversificate colecții din România. Vizitatorii pot descoperi totul, de la artă europeană și românească, la arheologie, numismatică, mineralogie, cartografie, istoria farmaciei și paleontologie dar nu numai, toate găzduite în nouă clădiri a căror istorie începe încă din secolul al XIII-lea', a declarat, pentru AGERPRES, managerul muzeului, istoricul Raluca Teodorescu.

Fondat pe moștenirea unui fost guvernator sas din Transilvania, Samuel von Brukenthal, care și-a lăsat toată averea Bisericii Evanghelice din România, cu condiția ca muzeul să fie unul public, deschis vizitatorilor, Muzeul Național Brukenthal are în colecțiile sale piese unice, care pot fi admirate doar la Sibiu. În ciuda noilor atracții reprezentând rețelele de socializare, inteligența artificială, muzeul continuă să atragă anual, sute de mii de vizitatorii din toată lumea. Și mulțumită promovării în rețelele de socializare și chiar folosind inteligența artificială pentru a prezenta în on-line tablourile, într-un mod inedit, mult mai dinamic.

'În condițiile în care în anul 2025 am înregistrat o creștere cu 26 % a încasărilor din bilete, în perioada imediat următoare pregătim proiecte interesante bazate pe tehnologii moderne, cu implicarea directă a vizitatorilor noștri în activitatea de vizitare. Astăzi, tehnologia ne permite să aducem arta mai aproape de fiecare dintre noi, dar esența rămâne aceeași: să trezim curiozitatea, să învățăm din trecut și să ne bucurăm împreună de frumusețea creației', a arătat managerul Raluca Teodorescu.

Istoria de peste două secole a muzeului de la Sibiu înseamnă și descoperirea unor picanterii mai puțin cunoscute publicului larg. Palatul Brukenthal care este sediul principal al muzeului cu același nume, este printre puținele palate urbane din Europa.

'Eu astăzi o să vă spun numai așa numitele picanterii sau lucruri pe care oamenii nu le știu în general despre muzeul Din Sibiu. În primul rând este un palat urban în centrul orașului, nu avem grădini de jur împrejur cum sunt alte palate în Europa. Prin urmare, din acest punct de vedere este aproape unic în țara noastră. El este un palat vienez la scară mai mic. El s-a construit pe parcursul a zece ani', a explicat, pentru AGERPRES, muzeograful Alexandra Poponea, curatorul mai multor expoziții importante din muzeu.

Samuel von Brukenthal s-a născut la țară, în Nocrich județul Sibiu. El nu și-ar fi putut construi Palatul Brukenthal, devenit ulterior unul din muzeele de referință din Europa, fără ajutorul socrului său, fost primar al orașului. Practic, Palatul de la Sibiu este amplasat pe două parcele de pământ deținute de socrul baronului Brukenthal. Pasionat de artă și nu numai, baronul Samuel von Brukenthal a adus de la Viena, spiritul iluminist și o scânteie din ce însemna în capitala Austriei, palatele, lumea elevată. Obiectele decorative, inclusiv sobele din palat, provin de la Viena. Palatul Brukenthal este o clădire cu două etaje: primul etaj a fost clădit pentru familia Brukenthal și musafirii lor, iar celălalt etaj, exclusiv pentru colecțiile baronului transilvănean. Când a deschis etajul al doilea pentru vizitatori, Brukenthal avea 18 săli cu colecții, printre care 800 de tablouri. Când a decedat, colecția de tablouri numără 1.200 de opere.

'Brukenthal a colecționat artă, cărți, minerale, arme, monede etc. A fost un om complex, a luat din toate câte puțin, motiv pentru care a investit mulți bani în palatul său', a remarcat muzeograful Alexandra Poponea.

Vizitatorii Muzeului Național Brukenthal pot vedea doar aici tapetul original pe pereții unui palat european.

'De exemplu, tapetul pe care îl vedem în anumite camere și se mai păstrează în alte palate, nu mai există în Europa. A fost dat jos pentru păstrare. Noi ne mândrim că încă se păstrează și s-a conservat foarte bine', a subliniat muzeograful Alexandra Poponea.

Brukenthal era cotat în vremea lui, după 1700, unul din primii trei cei mai valoroși colecționari din Europa, potrivit înscrisurilor vremii.

Un alt detaliu mai puțin cunoscut este faptul că Samuel von Brukenthal, în tinerețe, când s-a întors la Sibiu, de la studiile făcute în străinătate, nu a reușit să aibă un statut egal cu cei din oraș, cum s-ar spune astăzi nu avea buletin de Sibiu. 'Șansa lui maximă a fost Sophia, soția sa, care era cea de a doua fiică a primarului și căsătorindu-se cu ea a obținut, cum zicem noi, buletin de Sibiu', a relatat muzeograful Alexandra Poponea.

Cum a ajuns România să se mândrească de 209 ani cu cel mai vechi și unul din cele mai valoroase muzee din Sud-Estul Europei? Simplu. Soții Brukenthal, Samuel și Sofia, au avut o singură fiică, care a decedat la vârsta de patru ani, fiind bolnavă. Astfel, neavând moștenitori, baronul, căruia i-a murit și soția, a decis să lase toate colecțiile sale pentru ca publicul să se bucure de ele.

În anul în care și-a pierdut unicul copil, Brukenthal a plecat la Viena, cu o delegație de sași și așa a cunoscut-o pe împărăteasa Maria Theresa. Practic, destinul lui Brukenthal a fost marcat de două femei puternice și bogate: soția, cea care se ocupa și de finanțele familiei și împărăteasa de la Viena, care l-a ajutat și cu bani.

'Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost singurul exponent al comunității săsești transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcții publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa (1717 - 1780), cea dintâi funcție ocupată fiind aceea de cancelar aulic al Transilvaniei. Perioada petrecută la Viena în această calitate coincide cu perioada constituirii colecției sale de pictură, menționată în 1773 în Almanach de Vienne drept una dintre cele mai valoroase colecții particulare ce putea fi admirată în mediul cultural vienez al vremii', potrivit site-ului muzeului de la Sibiu.

Cei care intră în Palatul Brukenthal, pot vedea portretele familiei Brukenthal, cei doi soți și fiica lor, însă puțină lume știe că Sophia și Samuel Brukenthal și-au comandat aceste tablouri la 20 de ani după ce le-a murit copilul, când aveau vârsta de peste 40 de ani. Portretul fiicei lor o înfățișează pe fetiță cu o floare în mână, într-o rochiță gri, ceea ce ne spune că 'ea era pe moarte sau chiar murise' când s-a făcut tabloul, potrivit muzeografului Alexandra Poponea.

O altă picanterie este faptul că în salonul dedicat exclusiv doamnelor din Palatul Brukenthal s-a băut pentru prima dată ciocolata caldă pe teritoriul actual al României. Tot în Palatul Brukenthal se pot vedea și unele dintre cele mai rare covoare anatoliene din Româna, care mai există doar în Brașov.

Vizitatorii au ocazia să mai vadă în Palatul Brukenthal, cum arătau băile în urmă cu secole, încăperi fără canalizare, cu niște oale în care puneau apă și se spălau.

Tot în Palatul Brukenthal se poate vedea modelul unui dulap din epocă, ale cărui uși conțin carapace de broaște țestoase. De asemenea, vizitatorii sunt fascinați să descopere stră-străbunicul biroului din ziua de azi. Oamenii nu stăteau pe un scaun la birou neapărat, ci îl foloseau mai mult stând în picioare și ce este cel mai interesant acest așa-numit birou conținea un 'secreter', adică un spațiu gen seif, pe care îl puteai deschide doar dacă știai unde să ciocăni în lemn, asta ca servitorii să nu poată fura din el.

Un strămoș al fierului de călcat din zilele noastre poate fi admirat pe unul din paturile expuse în Palatul Brukenthal, unde poate fi văzută și cum arătau bucătăriile din acele timpuri, nu doar saloanele. Strămoșul fierului de călcat era folosit pentru a încălzi așternuturile, ceea ce în prezent poate face o pernă electrică.

Ce care reușesc să vadă tablourile din toate încăperile din Palatul Brukenthal, pot vedea și 'cărțile de vizită' ale baronului, care sunt tot niște tablouri. Spre exemplu există și portrete imperiale.

Din obiectele personale ale baronului, se mai păstrează unul din ceasurile sale originale, care din păcate nu mai funcționează, dar care aveau dublu mecanism: unul de ceas, celălalt de cutie muzicală.

Pasionații de istorie pot vedea salonul bărbaților din palat, locul unde s-au luat cele mai importante decizii politice ale vremii, desigur aici s-a băut cel mai rafinat coniac și s-au fumat cele mai scumpe trabucuri din acea perioadă, din zonă.

Brukenthal poate fi văzut în câteva portrete. În unul din ele, baronul Brukenthal este arătat în momentul pensionării.

Desigur, cele mai valoroase tablouri sunt capodoperele colecției Brukenthal, din care vedeta este 'Omul cu tichie albastră' realizat de Jan van Eyck. Acest autor a realizat puține portrete, se mai păstrează 20 în toată lumea, printre care și cel de la Sibiu. În plus, albastrul din tablou, când a fost folosit, a costat mai mult decât gramul de aur.

Tot din tablouri vizitatorii află o parte din plantele aduse la Sibiu de baronul Brukenthal: cartoful, ananasul, portocalul, lămâia, pe care le-a cultivat prima dată la Avrig.

Înainte de a părăsi Palatul Brukenthal, una din încăperile care este recomandat să fie vizitată este cea denumită 'Cabinetul de curiozități'. Vedeta din această încăpere este craniul unui elefant care a fost la Grădina Zoologică din Sibiu, cea mai veche din țară. Tot aici, se poate admira un tablou unic, care conține păr uman, de la persoane decedate.

Un om învățat al vremii, Brukenthal a lăsat moștenire și 16.000 de volume, vizitatorii putând intra și în biblioteca baronului.

Lăsând în urmă saloanele Palatului Brukenthal, în care se mai păstrează și rochii care amintesc de casele de modă de la Paris și balurile din acele timpuri, vizitatorul de acum părăsește o lume exclusivistă.

Samuel von Brukenthal a decedat în 1803, însă Palatul de la Sibiu a putut fi vizitat abia în 1817, după ce a fost administrat de nepoții lui din partea fratelui. Ultimul moștenitor pe linie masculină al baronului Brukenthal a murit fără să aibă niciun copil și astfel averea baronului, colecția sa imensă au ajuns să fie văzute de milioane de oameni, pe parcursul a peste două sute de ani. Ceea ce poate părea un blestem pentru fostul baron transilvănean, să nu aibă niciun moștenitor al averii, a fost o binecuvântare și așa s-a deschis în 1817 primul muzeu din România și următorul după Luvru.

'Vizitând muzeul, nu veți vedea doar obiecte valoroase, ci veți descoperi piese unice, pe care le găsiți doar la Brukenthal. Muzeul nu este o destinație, ci o călătorie spirituală și istorică', a adăugat managerul muzeului din Sibiu, istoricul Raluca Teodorescu.

Întorcând capul încă o dată pentru a admira Palatul Brukenthal, vizitatorul poate vedea în fața clădirii o statuie a baronului Brukenthal care a lăsat moștenire comunității nu doar averea, ci viziunea sa progresistă.

25 februarie 1817 este o zi istorică pentru Sibiu și pentru istoria muzeelor din Europa. Este ziua în care s-a îndeplint dorința lui Brukenthal, lăsată scrisă în testament. Astăzi, în Piața Mare a fostei Capitale Culturale Europene Sibiu, turiști din toată lumea, indiferent de religie, cultură, continent, vin să vadă moștenirea lui Brukenthal.

'Dorința noastră fierbinte este ca, indiferent de barierele naționale, și religioase dintre locuitorii acestui oraș și acestei patrii, vizitarea muzeului să constituie un prilej fericit ca oamenii de reală valoare morală și spirituală să se cunoască și să se respecte', scrie Gudrun Ittu în lucrarea 'Muzeul Brukenthal de la constituirea colecțiilor până în zilele noastre'. AGERPRES-FOTO PE FLUX/(A,AS-redactor: Isabela Paulescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES