Ce este unic legat de Holocaustul român este că în acesta au fost implicați foarte puțini germani, a declarat, miercuri, scriitoarea Gali Mir-Tibon, care și-a lansat cartea 'O listă a mamelor', la Ambasada Republicii Federale Germania la București.

'O listă a mamelor' este un roman istoric despre tragedia deportărilor în Transnistria, în care cercetarea arhivistică riguroasă se împletește cu sensibilitatea literară.

'Germanii au fost foarte puțin implicați. (Holocaustul din România - n.r.) a fost o creație a românilor, în stil românesc', a adăugat autoarea.

Ea a spus că ororile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost realizate 'de oameni împotriva oamenilor'.

'Lagărul de la Auschwitz nu este o altă planetă, Holocaustul a fost creat împotriva unor oameni de către oameni și trebuie să ne amintim asta. Poate că oamenii sunt cele mai crude animale de pe planetă și acest lucru este dovada. Cred că atunci când demonizezi oameni, îi ajuți pe criminali să îi ucidă', a afirmat Gali Mir-Tibon.

Autoarea a amintit că inițial evreii au fost izolați în ghetouri. 'E foarte greu să omori oameni care arată ca tine. După o lună-două în ghetou, arată complet diferit și apoi e mai ușor - 'Nu sunt ca noi, sunt altfel de oameni'. Nu erau. Erau români și au fost uciși de români', a adăugat ea.

Gali Mir-Tibon a spus că a cercetat, pentru cartea sa, inclusiv arhivele CNSAS, în care erau prezentate și procesele postbelice ale celor acuzați de crime.

'Eu mă uit la cuvântul acesta, 'listă', pentru că întregul Holocaust a fost dirijat de liste. Unele au fost liste ale celor salvați, pentru că în martie 1944, un tren cu 1.500 de orfani a mers din Transnistria în Iași. Mama mea și fratele ei erau doi din acei orfani. Dar erau și alte liste. Toată munca forțată din Transnistria era bazată pe liste. Cine a făcut acele liste? În Transnistria se numea 'coordonare'', a arătat scriitoarea.

Gali Mir-Tibon a mărturisit că la școală a învățat că 'Holocaustul era german', dar supraviețuitorii din Transnistria i-au spus: 'Erau doar români, nu am văzut niciun german' și a continuat să cerceteze.

'Voi, românii, sunteți foarte curajoși să auziți asta, să citiți asta. Mie nu mi-e ușor să aud critici la adresa țării mele și înțeleg că există critici. Fiecare țară are tarele sale. Sunteți curajoși și apreciez asta. Mama mea ar fi copleșită că sunt aici, la Ambasada Germaniei, vorbind cu românii despre lucrurile pe care ea le-a trăit când era copil. Nu ar crede', a evidențiat autoarea.

Ea i-a evocat pe românii care au primit titlul de 'Drept între popoare', pentru că au salvat evrei în acea perioadă. 'Ei sunt eroii pe care trebuie să îi știe tânăra generație de români. Nu îi voi uita niciodată', a subliniat Gali Mir-Tibon.

Referitor la cartea lui Gali Mir-Tibon, ambasadorul Germaniei, Angela Ganninger, a arătat că demersul a plecat de la o listă reală a deportaților evrei dintr-un ghetou din Transnistria.

'Să îți amintești de victime înseamnă să le redai numele, demnitatea și locul lor în istorie și cred că Gali Mir-Tibon prezintă în cartea sa voci ale victimelor Holocaustului în baza unei liste reale dintr-un ghetou din Transnistria, cu femei din comunitatea evreiască deportate alături de copiii lor', a menționat ambasadorul Angela Ganninger.

La rândul său, ambasadorul Israelului în România, dr. Lior Ben Dor, a remarcat că mulți ani, în România, istoria Holocaustului de pe teritoriul român a fost ignorată.

'Guvernul român a luat o decizie foarte importantă, iar de atunci România și-a asumat responsabilitatea față de ce a avut loc aici, pe acest teritoriu, împotriva evreilor, în timpul Holocaustului, fapte făcute de români', a spus diplomatul.

De asemenea, el a subliniat că profesori români predau istoria Holocaustului.

'Povestea pe care o spuneți este importantă pentru că ar putea fi povestea oricăruia dintre noi. Și înțelegând asta, vedem ceva ce este mai periculos decât orice ideologie politică: ideea de 'celălalt', ideea că există oameni diferiți, care contează mai puțin, că suntem mai puțin responsabili de aproapele nostru, din orice motiv legat de faptul că este un altul. Și cred că trebuie să ne unim împotriva percepției că un stat trebuie să apere doar o parte din cetățenii săi și nu pe toți', a afirmat secretarul de stat Clara Volintiru din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Oficialul MAE român a subliniat că 'este foarte important să realizăm că statul trebuie să protejeze fiecare cetățean din teritoriul său și trebuie să fie alături de acesta, fără discriminare sau părtinire și fără pretextul falselor ideologii'. AGERPRES / (A, AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Marius Frățilă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Teatrul Evreiesc de Stat/facebook