Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, au transmis, sâmbătă, un mesaj comun în care subliniază că o viitoare aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană presupune, încurajează și întărește apropierea celor două maluri ale Prutului, iar acest parcurs european poate crea condiții favorabile pentru 'o unitate reală', construită prin educație, cercetare, cooperare instituțională și asumarea fermă a adevărului istoric.

'Al doilea sfert al secolului XXI începe sub semnul unor mari transformări ale ordinii internaționale. Mecanismele de securitate construite după cel de-Al Doilea Război Mondial își pierd treptat eficiența, iar dreptul internațional nu mai oferă garanțiile de stabilitate care păreau, până de curând, solide și durabile. Declarațiile recente ale unor lideri occidentali, formulate în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, confirmă această realitate: lumea a intrat într-o etapă de incertitudine geopolitică accentuată, în care statele mici și vulnerabile sunt nevoite să-și regândească strategiile de securitate și de dezvoltare. Pentru Republica Moldova, dar și pentru întregul spațiu românesc de pe ambele maluri ale Prutului, aceste evoluții nu reprezintă simple analize teoretice. Ele sunt realități cu implicații foarte serioase', transmit cei doi președinți, într-un comunicat al Academiei Române transmis AGERPRES.

Potrivit acestora, proximitatea unui conflict militar de amploare, persistența separatismului și fragilitatea instituțională sporesc riscurile și limitează opțiunile de protecție pe termen lung, iar într-un asemenea context devine evident că soluțiile exclusiv politice sau strict juridice nu sunt suficiente.

'În prezent, prioritatea Republicii Moldova este parcursul european, un obiectiv legitim, confirmat prin voința cetățenilor. Aderarea la Uniunea Europeană presupune, încurajează și întărește apropierea celor două maluri ale Prutului. Acest parcurs poate crea condiții favorabile pentru o unitate reală, construită prin educație, cercetare, cooperare instituțională și asumarea fermă a adevărului istoric. Finalitatea firească a acestui proces este reîntregirea poporului român. Romanii știau și românii știu, mai ales în preajma Sărbătorii Naționale de la 24 Ianuarie, că 'unirea face puterea'. Așa au gândit Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, moș Ion Roată și generația lor. Bine au gândit și bine au acționat. Consolidarea unui spațiu cultural și științific comun contribuie esențial la creșterea rezilienței societale și la diminuarea vulnerabilităților', subliniază comunicatul de presă.

Pop și Tighineanu sunt de părere că, într-o lume în care echilibrele se schimbă rapid, 'amânarea deciziilor privind unitatea celor două maluri ale Prutului poate avea costuri greu de recuperat'.

'Reîntregirea poporului român trebuie înțeleasă nu doar ca un ideal identitar, ci ca un imperativ strategic al secolului XXI. Timpul nu mai este acum un aliat, după principiul că el le rezolvă pe toate. Pașii care pot fi făcuți astăzi riscă să devină imposibili mâine. De aceea, responsabilitatea revine tuturor: societății civile, mediului academic, comunității culturale și factorilor de decizie politică din cele două state românești. Viitorul nostru nu trebuie și nu poate să fie lăsat la voia conjuncturilor externe. Este momentul acțiunii menite să conducă la marea operă de reîntregire națională', precizează aceștia. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Cătălina Matei, editor online: Andreea Lãzãroiu)