REPORTAJ Arheoparcul gumelnițean, fragment de neolitic reconstituit la Drăgănești-Olt, atrage turiști din toate colțurile lumii (GALERIE FOTO)
Satul neolitic de la Drăgănești-Olt, numit și arheoparcul gumelnițean, atrage an de an vizitatori din toate colțurile lumii dornici să descopere un fragment de istorie neolitică reconstituit la Muzeul Câmpiei Boianului ''Traian Zorzoliu''.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Ridicat pe o movilă de pământ mărginită de un șanț ce delimitează mica așezare, satul neolitic, cu casele lui micuțe din chirpici, aproape se ascunde în curtea muzeului după o perdea de copaci înalți, protectori neclintiți ai locuințelor cu încăperi fără uși.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Arheoparcul a fost realizat în urmă cu peste 15 ani de muzeograful Traian Zorzoliu și echipa muzeului din Drăgănești-Olt, fiind reconstituite case specifice perioadei neolitice, casa femeii - conducătoarea tribului, casa olarului, casa pescarului, iar printre ele, un mormânt în care sunt așezate în poziție ghemuită osemintele unei persoane din urmă cu mii de ani.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Conservatorul Tatiana Ruinea de la Muzeul Câmpiei Boianului povestește cu pasiune cum, după mai multe campanii de cercetare într-o așezare neolitică de lângă calea ferată, muzeograful Traian Zorzoliu a vrut să pună pună în valoare descoperirile și a realizat arheoparcul, în limita spațiului de a care a dispus muzeul.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
''Lucrez aici de 39 de ani aproximativ și în tot acest timp noi am evoluat de la circa 3.000 și ceva de piese, pe care domnul Zorzoliu le-a donat în 1981, în felul acesta s-a înființat un punct muzeal, iar de atunci ne-am extins, am devenit muzeu orășenesc, apoi Muzeul Câmpiei Boianului și, mai nou, Muzeul Câmpiei Boianului 'Traian Zorzoliu', în memoria dumnealui. Noi am organizat aici o așezare neolitică de tip tell, adică movilă. Aceste sate erau construite pe ridicătură de pământ să fie protejate de ape, de animale din pădure, aproape de un curs de apă și aproape de păduri. Așezarea neolitică a existat la 500 de metri de calea ferată, aproape de o pădure. S-au făcut șapte campanii arheologice, împreună cu mai multe muzee din țară, Craiova, București, Slatina, la care am și participat. S-au descoperit nouă morminte, o așezare, o casă, chiar cu patul. Pentru faptul că noi am făcut în sala de istorie o prezentare a neoliticului pe două săli, ocupații și tot ce însemnau ritualuri, viața de zi cu zi, domnul Zorzoliu a considerat să pună în relief această așezare, reconstituind-o aici, în arheoparcul gumelnițean'', a spus Tatiana Ruinea.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Cea mai mare casă din satul neolitic este a conducătoarei, casa femeii, pentru că era o perioadă a matriarhatului, iar celelalte câteva case au fost reconstituite și amenajate pe ocupații.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
''Am organizat casa femeii, care era conducătoare tribului, a satului, avea rolul de șefă, era matriarhat. Aici, în așezarea aceasta, s-a descoperit și un depozit cerealier, din care s-au extras grâu carbonizat și multe vase de provizii, considerându-se că a existat și un depozit al satului. Apoi, (au fost reconstituite locuințe n.red.) undeva pe ocupații, că practicau olăritul, vânătoarea, pescuitul, agricultura, țesutul. S-au găsit obiecte, în interiorul așezării, care au demonstrat că astea erau obiceiurile, îndeletnicirile pe care le aveau. Avem destui idoli care reflectă clar că femeia avea un rol important, rolul de a se ruga la acești idoli, găsim și multe figurine zoomorfe care demonstrează că se închinau și animalelor pe care le sacrificau pentru a le asigura hrana'', a explicat Tatiana Ruinea.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Casele sunt ridicate din chirpici, respectând rezultatele cercetărilor arheologice.
''Casele din arheoparc sunt destul de mici, pentru că noi, având un spațiu mic, am încercat să concentrăm mai multe. În expoziție avem demonstrația că s-a descoperit un chirpic pe împletitură de nuiele, exact cum se fac și acum casele de paiantă care mai sunt destule prin zona noastră. Acolo, la casa femeii, există o nișă în care se arată clar cum sunt parii și împletitura de nuiele într-o firidă. Un chirpic original există în prima sală de expoziție, apoi descoperim și chirpicii de vatră arsă, iarăși pe locurile unde s-au descoperit vetrele și toate sunt organizate pe baza repertoriului arheologic, doar că nu s-a respectat într-o totul dimensiunea caselor, pentru că noi am avut un teren mic, a trebuit să facem ridicătură de pământ. Ele erau destul de întinse. Cam pe zona noastră erau foarte multe sate de acest fel, dar cu lucrările agricole s-au mai dus din ele. Dar erau așa, pe câmpuri, destul de multe ridicături de pământ, care mult timp au fost evitate, însă acum au cam dispărut'', a explicat conservatorul muzeal.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
După plimbarea prin arheoparc, vizitatorii sunt îndrumați spre bordei, apoi imediat spre casa țărănească, realizată folosind elemente de construcție dintr-o veche școală demolată, apoi spre troiță și spre clădirea principală a muzeului, unde sunt mai multe săli de expoziție (istorie, artă, etnografie) și o cramă amenajată în pivniță, unde sunt găzduite multe dintre acțiunile culturale.
Perioada sărbătorilor de iarnă este de mai mulți ani una cu mulți vizitatori, pentru că sunt turiști care ajung la Târgul de Crăciun de la Craiova și aleg să viziteze și obiective culturale din zonă, Craiova fiind la mai puțin de 80 de kilometri distanță.
''Acum, cu ocazia Târgului de Crăciun de la Craiova, suntem foarte vizitați, pentru că în timpul zilei, până ajung acolo, turiștii fac și mici excursii. Am avut și multe vizite ale unor grupuri organizate și delegații din Bulgaria, Spania, prin Centrul Cultural de la Slatina. Vin vizitatori din București, din Constanța, din toată țara, foarte mult cu școlile, mai ales la 'Școala altfel'. Am avut și o tabără de creație, copiii au petrecut o zi în incinta muzeului, am făcut și lecții de olărit, cu niște clase de la București. Oamenii sunt foarte mulțumiți, încântați de ceea ce văd aici. Și chiar dacă de la poartă dăm impresia unui muzeu mic și un pic neîngrijit, după ce intră aici își schimbă impresiile. Marea majoritate a vizitatorilor exact așa se exprimă, 'am venit să vedem și noi satul neolitic' și apoi 'mai aveți și altceva? și intră repede. Circuitul îl începem în arheorparc și mergem pe tipologia caselor, cu bordeiul, casa țărănească, apoi casa boierească. Iar în pivniță avem organizată o cramă foarte frumoasă, unde desfășurăm activități culturale și avem și mult material expus'', a afirmat Tatiana Ruinea.
Muzeul deține și o însemnată colecție de vase ceramice și ustensile descoperite în situl arheologic - săpăligi din corn de cerb, plantatoare, scormonitoare, unelte de pescuit, pumnale, vârfuri de săgeți, pietre de aruncat cu praștia.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Și turiști străini ajung la arheoparcul de la Drăgănești-Olt în excursii cu familia sau individuale, curioși să descopere punctele de interes ale zonei.
''Cel puțin câteva câteva sute dintre vizitatorii din fiecare an sunt străini, în special europeni. Spre exemplu a venit o familie din Franța, o doamnă cu doi copilași care pur și simplu și-au propus să facă vacanța în România, erau cazați la un hotel din Caracal și au venit și la noi la muzeu. Am avut în vizită o familie din Thailanda, au venit în vara aceasta, chiar eu am fost când au venit, locuiau în Spania sau Italia de mai mulți ani și au aflat de la prieteni despre arheoparc și au venit să îl vadă'', a mai povestit conservatorul muzeal.
***
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Muzeul Câmpiei Boianului a început în aprilie 2009 amenajarea arheoparc Gumelnița, care a fost finalizat și deschis pentru vizitatori în toamna anului 2010. Satul neolitic gumelnițean este unic în țară și printre puținele reconstituiri de acest gen din Europa.
Gumelnița este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.Hr. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și sudul Basarabiei. Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kocadermen - Karanovo VI), ajungând până în nordul Greciei.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Principalele ocupații ale membrilor culturii Gumelnița erau agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea și pescuitul. AGERPRES / (A - redactor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Facultatea de Jurnalism condamnă orice încercare de a limita accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a condamnat miercuri 'orice' încercare de limitare a accesului jurnaliștilor la informațiile de interes public și la instituțiile publice responsabile de furnizarea acestora. Accesul la informație reprezintă un drept, nu o favoare, a transmis FJSC, care a evidențiat că liber
Bihor: Patru zile de concerte cu artiști internaționali la ORA Jazz Festival
ORA Jazz Festival debutează joi cu un concert special susținut de compozitoarea și violoncelista daneză Josefine Opsahl, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, actuala ediție a festivalului oferind, în perioada 12 - 15 noiembrie, șapte proiecte muzicale internaționale, găzduite de Filarmonica de Stat Oradea și Sinagoga Neologă Sion.
Gorj: Peste 40 de concurenți au fost selectați să participe la Festivalul Național al Cântecului Popular Românesc 'Maria Lătărețu'
Peste 40 de candidați au fost selectați să participe la Festivalul Național al Cântecului Popular Românesc 'Maria Lătărețu', care se va desfășura în perioada 17 - 19 noiembrie la Teatrul Dramatic 'Elvira Godeanu' din Târgu Jiu. Potrivit managerului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Cult
Tulcea: Ziua Dobrogei, marcată prin evenimente culturale
Instituțiile muzeale și unele instituții de învățământ din municipiul Tulcea vor găzdui în perioada următoare mai multe evenimente prilejuite de Ziua Dobrogei, marcată în fiecare an pe data de 14 Noiembrie, sărbătoare națională care amintește momentul alipirii Dobrogei la România, după războiul de independență din perioada 1877-1878.
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan: Teatrul poate deschide conversații necesare
Teatrul poate deschide conversații necesare și poate crea contexte în care să privim cu mai multă atenție realități pe care uneori preferăm să le ignorăm, a afirmat, miercuri, ministrul Culturii, Ioana Ciocan, după ce a vizionat spectacolul 'ReStart', în regia Ozanei Nicolau, prezentat la Centrul de Teatru Educațional Replika.
Interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de presă ale președintelui - discutată la CNA
Declarația președintelui Nicușor Dan referitoare la interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele sale de presă a fost discutată, miercuri, în ședința Consiliului Național al Audiovizualului. Dorina Rusu, membră CNA, a afirmat că 'legea prevede în mod expres că nicio autoritate nu are voie să interzică ju
Documentarul 'Atât de familiar', regizat de cineasta britanico-română Rachel Tâpârjan - premieră oficială la București pe 13 noiembrie
Documentarul 'Atât de familiar', regizat de cineasta britanico-română Rachel Tâpârjan, va avea premiera oficială la București pe 13 noiembrie, cu proiecții la Cinema Elvire Popesco, de la ora 18:30, și Cinema Apollo111, de la ora 20:00. Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, proiecția de la Cinema
Avanpremieră de gală, 'Piatră-foarfecă-hârtie'; Adrian Sitaru: Un film în care personajele fac alegeri intuitive
Filmul 'Piatră-foarfecă-hârtie' (în engleză 'Blindsight'), în regia lui Adrian Sitaru, a fost prezentat, marți seară, într-o avanpremieră de gală, la Cinema Elvire Popesco în prezența regizorului și a echipei. Filmul spune povestea unei tinere care suferă de amnezie în urma unui accident și p
Romanul 'Eu sunt labirint' de Alea Zar, lansat pe 11 noiembrie, la Librăria Humanitas Lipscani
Romanul 'Eu sunt labirint', semnat de Alea Zar, pseudonimul Alinei Voicu, va fi lansat pe 11 noiembrie, la Librăria Humanitas Lipscani. Din România interbelică până în anii comunismului și ai tranziției postcomuniste, romanul urmărește firele unei istorii fragmentate, în care memoria individuală și cea colectivă se împlete
Gala Premiului ''Monica Lovinescu'' 2026; scriitorul Mircea Mihăieș și istoricul Alina Pavelescu - printre nominalizați
Gala Premiului ''Monica Lovinescu'' 2026 va avea loc miercuri, 11 noiembrie, de la ora 19:00, la Ateneul Român, printre nominalizați regăsindu-se scriitorul și universitarul Mircea Mihăieș și istoricul Alina Pavelescu. Potrivit unui comunicat al Editurii Humanitas, transmis luni AGERPRES, pe lista scurtă a nominalizărilor
Vâlcea: 12 lăcașuri de cult din Oltenia de sub Munte, scanate 3D pentru a putea fi vizitate și online
O parte dintre monumentele istorice ale Olteniei de sub Munte, cum ar fi schituri și biserici vechi, pot fi vizitate și virtual începând din această săptămână, în cadrul unui proiect realizat cu sprijin financiar de la Banca de Investiții și Dezvoltare și care urmărește să le ofere atât turiștilor cât și specialiștilor în dom
Carambol pe o autostradă în Bulgaria/ Preafericitul Daniel - mesaj de compasiune adresat Patriarhului Bulgariei
Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a transmis un mesaj de compasiune Patriarhului Bulgariei, Daniil, în urma tragicului accident petrecut marți în țara vecină. 'Am primit, cu adâncă durere, vestea tragică despre accidentul rutier în care au fost implicate zeci de vehicule pe o autost
Timiș: 'Patrimonium 2024-2025' la MNB - o expoziție cu zeci de piese achiziționate și donate în ultimii doi ani
O parte dintre sutele de piese și cele peste 2.000 de tipărituri cu care s-a îmbogățit patrimoniul Muzeului Național al Banatului (MNB) din Timișoara în ultimii doi ani, prin achiziții și donații, vor fi prezente pe simeze, odată cu vernisajul celei de-a zecea ediții a expoziției 'Patrimonium 2024-2025 - doi ani de cercetare, achiziții și restaurare&#
TNB anunță oficial suspendarea repetițiilor pentru spectacolul 'Tartuffe', în urma scandalului cu regizorul Felix Alexa
Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București a anunțat oficial suspendarea repetițiilor pentru spectacolul 'Tartuffe' de J.B.P. Moliere, regizat de Felix Alexa, în urma unui conflict intern intens și a intervenției Ministerului Culturii. 'Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București a decis, având
AUTORI CONTEMPORANI/ Kapka Kassabova: Balcanii sunt unul dintre centrele de forță ale lumii noastre
Scriitoarea de origine bulgară Kapka Kassabova, stabilită în prezent în Scoția, a vizitat recent România, unde a participat la Festivalul Internațional de Literatură (FILTM) de la Timișoara și și-a lansat la București cea mai recentă carte tradusă în limba română, 'Elixir', ocazie cu care a acordat și un interviu pentru AGERPRES.