REPORTAJ Arheoparcul gumelnițean, fragment de neolitic reconstituit la Drăgănești-Olt, atrage turiști din toate colțurile lumii (GALERIE FOTO)
Satul neolitic de la Drăgănești-Olt, numit și arheoparcul gumelnițean, atrage an de an vizitatori din toate colțurile lumii dornici să descopere un fragment de istorie neolitică reconstituit la Muzeul Câmpiei Boianului ''Traian Zorzoliu''.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Ridicat pe o movilă de pământ mărginită de un șanț ce delimitează mica așezare, satul neolitic, cu casele lui micuțe din chirpici, aproape se ascunde în curtea muzeului după o perdea de copaci înalți, protectori neclintiți ai locuințelor cu încăperi fără uși.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Arheoparcul a fost realizat în urmă cu peste 15 ani de muzeograful Traian Zorzoliu și echipa muzeului din Drăgănești-Olt, fiind reconstituite case specifice perioadei neolitice, casa femeii - conducătoarea tribului, casa olarului, casa pescarului, iar printre ele, un mormânt în care sunt așezate în poziție ghemuită osemintele unei persoane din urmă cu mii de ani.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Conservatorul Tatiana Ruinea de la Muzeul Câmpiei Boianului povestește cu pasiune cum, după mai multe campanii de cercetare într-o așezare neolitică de lângă calea ferată, muzeograful Traian Zorzoliu a vrut să pună pună în valoare descoperirile și a realizat arheoparcul, în limita spațiului de a care a dispus muzeul.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
''Lucrez aici de 39 de ani aproximativ și în tot acest timp noi am evoluat de la circa 3.000 și ceva de piese, pe care domnul Zorzoliu le-a donat în 1981, în felul acesta s-a înființat un punct muzeal, iar de atunci ne-am extins, am devenit muzeu orășenesc, apoi Muzeul Câmpiei Boianului și, mai nou, Muzeul Câmpiei Boianului 'Traian Zorzoliu', în memoria dumnealui. Noi am organizat aici o așezare neolitică de tip tell, adică movilă. Aceste sate erau construite pe ridicătură de pământ să fie protejate de ape, de animale din pădure, aproape de un curs de apă și aproape de păduri. Așezarea neolitică a existat la 500 de metri de calea ferată, aproape de o pădure. S-au făcut șapte campanii arheologice, împreună cu mai multe muzee din țară, Craiova, București, Slatina, la care am și participat. S-au descoperit nouă morminte, o așezare, o casă, chiar cu patul. Pentru faptul că noi am făcut în sala de istorie o prezentare a neoliticului pe două săli, ocupații și tot ce însemnau ritualuri, viața de zi cu zi, domnul Zorzoliu a considerat să pună în relief această așezare, reconstituind-o aici, în arheoparcul gumelnițean'', a spus Tatiana Ruinea.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Cea mai mare casă din satul neolitic este a conducătoarei, casa femeii, pentru că era o perioadă a matriarhatului, iar celelalte câteva case au fost reconstituite și amenajate pe ocupații.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
''Am organizat casa femeii, care era conducătoare tribului, a satului, avea rolul de șefă, era matriarhat. Aici, în așezarea aceasta, s-a descoperit și un depozit cerealier, din care s-au extras grâu carbonizat și multe vase de provizii, considerându-se că a existat și un depozit al satului. Apoi, (au fost reconstituite locuințe n.red.) undeva pe ocupații, că practicau olăritul, vânătoarea, pescuitul, agricultura, țesutul. S-au găsit obiecte, în interiorul așezării, care au demonstrat că astea erau obiceiurile, îndeletnicirile pe care le aveau. Avem destui idoli care reflectă clar că femeia avea un rol important, rolul de a se ruga la acești idoli, găsim și multe figurine zoomorfe care demonstrează că se închinau și animalelor pe care le sacrificau pentru a le asigura hrana'', a explicat Tatiana Ruinea.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Casele sunt ridicate din chirpici, respectând rezultatele cercetărilor arheologice.
''Casele din arheoparc sunt destul de mici, pentru că noi, având un spațiu mic, am încercat să concentrăm mai multe. În expoziție avem demonstrația că s-a descoperit un chirpic pe împletitură de nuiele, exact cum se fac și acum casele de paiantă care mai sunt destule prin zona noastră. Acolo, la casa femeii, există o nișă în care se arată clar cum sunt parii și împletitura de nuiele într-o firidă. Un chirpic original există în prima sală de expoziție, apoi descoperim și chirpicii de vatră arsă, iarăși pe locurile unde s-au descoperit vetrele și toate sunt organizate pe baza repertoriului arheologic, doar că nu s-a respectat într-o totul dimensiunea caselor, pentru că noi am avut un teren mic, a trebuit să facem ridicătură de pământ. Ele erau destul de întinse. Cam pe zona noastră erau foarte multe sate de acest fel, dar cu lucrările agricole s-au mai dus din ele. Dar erau așa, pe câmpuri, destul de multe ridicături de pământ, care mult timp au fost evitate, însă acum au cam dispărut'', a explicat conservatorul muzeal.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
După plimbarea prin arheoparc, vizitatorii sunt îndrumați spre bordei, apoi imediat spre casa țărănească, realizată folosind elemente de construcție dintr-o veche școală demolată, apoi spre troiță și spre clădirea principală a muzeului, unde sunt mai multe săli de expoziție (istorie, artă, etnografie) și o cramă amenajată în pivniță, unde sunt găzduite multe dintre acțiunile culturale.
Perioada sărbătorilor de iarnă este de mai mulți ani una cu mulți vizitatori, pentru că sunt turiști care ajung la Târgul de Crăciun de la Craiova și aleg să viziteze și obiective culturale din zonă, Craiova fiind la mai puțin de 80 de kilometri distanță.
''Acum, cu ocazia Târgului de Crăciun de la Craiova, suntem foarte vizitați, pentru că în timpul zilei, până ajung acolo, turiștii fac și mici excursii. Am avut și multe vizite ale unor grupuri organizate și delegații din Bulgaria, Spania, prin Centrul Cultural de la Slatina. Vin vizitatori din București, din Constanța, din toată țara, foarte mult cu școlile, mai ales la 'Școala altfel'. Am avut și o tabără de creație, copiii au petrecut o zi în incinta muzeului, am făcut și lecții de olărit, cu niște clase de la București. Oamenii sunt foarte mulțumiți, încântați de ceea ce văd aici. Și chiar dacă de la poartă dăm impresia unui muzeu mic și un pic neîngrijit, după ce intră aici își schimbă impresiile. Marea majoritate a vizitatorilor exact așa se exprimă, 'am venit să vedem și noi satul neolitic' și apoi 'mai aveți și altceva? și intră repede. Circuitul îl începem în arheorparc și mergem pe tipologia caselor, cu bordeiul, casa țărănească, apoi casa boierească. Iar în pivniță avem organizată o cramă foarte frumoasă, unde desfășurăm activități culturale și avem și mult material expus'', a afirmat Tatiana Ruinea.
Muzeul deține și o însemnată colecție de vase ceramice și ustensile descoperite în situl arheologic - săpăligi din corn de cerb, plantatoare, scormonitoare, unelte de pescuit, pumnale, vârfuri de săgeți, pietre de aruncat cu praștia.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Și turiști străini ajung la arheoparcul de la Drăgănești-Olt în excursii cu familia sau individuale, curioși să descopere punctele de interes ale zonei.
''Cel puțin câteva câteva sute dintre vizitatorii din fiecare an sunt străini, în special europeni. Spre exemplu a venit o familie din Franța, o doamnă cu doi copilași care pur și simplu și-au propus să facă vacanța în România, erau cazați la un hotel din Caracal și au venit și la noi la muzeu. Am avut în vizită o familie din Thailanda, au venit în vara aceasta, chiar eu am fost când au venit, locuiau în Spania sau Italia de mai mulți ani și au aflat de la prieteni despre arheoparc și au venit să îl vadă'', a mai povestit conservatorul muzeal.
***
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Muzeul Câmpiei Boianului a început în aprilie 2009 amenajarea arheoparc Gumelnița, care a fost finalizat și deschis pentru vizitatori în toamna anului 2010. Satul neolitic gumelnițean este unic în țară și printre puținele reconstituiri de acest gen din Europa.
Gumelnița este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.Hr. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și sudul Basarabiei. Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kocadermen - Karanovo VI), ajungând până în nordul Greciei.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES
Principalele ocupații ale membrilor culturii Gumelnița erau agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea și pescuitul. AGERPRES / (A - redactor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Teleorman/Expoziția 'Chipuri din Memoria Sudului' - Marin Preda, Zaharia Stancu și Mircea Scarlat, la Biblioteca Județeană
Expoziția 'Chipuri din Memoria Sudului', ce cuprinde portretele marilor scriitori Marin Preda și Zaharia Stancu, precum și al criticului literar Mircea Scarlat - lucrări semnate de artista Alessia Mogoș -, a fost vernisată luni la Biblioteca Județeană 'Marin Preda' Teleorman. 'Cele trei lucrări au fost concepute astfel &ici
Ioan Cristescu, directorul MNLR: Festivalul Internațional de Poezie București - o sărbătoare a sufletului, a minții și a dialogului
Festivalul Internațional de Poezie București a fost inițiat din dorința de a oferi publicului bucureștean, și nu numai, o sărbătoare a sufletului, a minții și a dialogului, a afirmat Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, luni seara, în deschiderea celei de-a XVI-a ediții a festivalului. '
Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci îl cheamă pe credincios la propria înălțare duhovnicească prin iubire
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită luni, îl cheamă pe credincios la propria înălțare duhovnicească prin iubire smerită, singura care aduce omului m&
Institutul Francez și Goethe-Institut lansează 'Adevăruri în mișcare' - film, sunet și media comunitare împotriva dezinformării
Institutul Francez și Goethe-Institut anunță lansarea proiectului 'Adevăruri în mișcare' - film, sunet și media comunitare împotriva dezinformării, o inițiativă de cooperare franco-germană care pune în dialog arta, educația media și participarea civică. ''Adevăruri în mișcare' propune un laborator de gândire cr
Mureș: Ediția a III-a a festivalului 'Mica Săptămână de Muzică Veche', în Cetatea Medievală Sighișoara
Societatea Cultural-Artistică de Tineret CONCRET și Grupul de muzică veche TRUVERII din București, în colaborare cu Primăria Sighișoara, au anunțat, luni, organizarea celei de-a treia ediții a Festivalului 'Mica Săptămână de Muzică Veche'. Festivalul are loc în Cetatea Medievală Sighișoara, în perioada 18-20 septembrie, și este
Președintele Academiei, Marius Andruh, la comemorarea fraților Ion și Alexandru Lapedatu: Se cuvine să ne cinstim înaintașii
Președintele Academiei, Marius Andruh, a îndemnat, luni, la sesiunea comemorativă dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea fraților Ion și Alexandru Lapedatu, la cinstirea înaintașilor, privindu-i ca părtași la construcția unor etape din dezvoltarea României moderne. 'Este bine, este frumos, așa se cuvine, să ne cinstim &icir
MAE: Contribuție voluntară de aproximativ 65.000 de lei la Platforma pentru siguranța jurnaliștilor
România a contribuit voluntar cu aproximativ 65.000 de lei la Platforma pentru siguranța jurnaliștilor, a transmis luni Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Sursa citată arată că în acest an statul român a sprijinit Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a Consiliului Europei (Platforma pentru sigur
Ediția aniversară a Festivalului Săptămâna Haferland se va desfășura în 2027, în perioada 5 - 8 august
Ediția aniversară a Festivalului Săptămâna Haferland, ce va marca 15 ani de existență neîntreruptă a evenimentului care celebrează istoria și tradițiile comunității sașilor transilvăneni, va avea loc în perioada 5 - 8 august 2027. Potrivit unui comunicat al organizatorilor, Fundația Michael Schmidt și Fundația Tabaluga / Peter Maffay Stiftung
Focus Japonia la BIFF 2026 - de la animația contemporană la noul film al lui Kiyoshi Kurosawa
Un program dedicat cinematografiei japoneze contemporane, care reunește trei titluri, 'We Are Aliens', în regia lui Kohei Kadowaki, 'The Keeper of the Camphor Tree', semnat de Tomohiko Ito, și 'The Samurai and the Prisoner', cel mai recent film al cineastului Kiyoshi Kurosawa, va fi prezentat la cea de-a XXII-a ediție a Bucharest International F
Violonistul american Jayden King a câștigat, la 11 ani, premiul I la Concursul Internațional George Enescu
Violonistul american Jayden King, în vârstă de 11 ani, a câștigat Premiul I al Secțiunii Vioară a Concursului Internațional George Enescu 2026, devenind cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. Premiul al II-lea i-a revenit lui Francesco Papa din Italia și premiul al III-lea lui Eun Che Kim din Coreea de Sud, în urm
'Duelul Tenorilor', cu tenorul Ștefan von Korch și invitații săi, la Sala Studio a Teatrului Național
Concertul-eveniment 'Duelul Tenorilor', cu Ștefan von Korch și invitații săi, Andrei Mihalcea și Mihai Urzicana, acompaniați la pian de Alexandru Burcă, va fi prezentat în deschiderea de toamnă a stagiunii Musical Extravaganza, luni, de la ora 19:00, la Sala Studio a Teatrului Național din Capitală. Potrivit paginii de Facebook dedicată eveniment
Buzău: Structura schitului din piatră Fundătura, vechi de sute de ani, nu a fost afectată de acoperișul de lemn
Acoperișul modern construit peste schitul rupestru Fundătura, parte din ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniș aflat în Geoparcul UNESCO 'Ținutul Buzăului', nu a afectat stânca, potrivit unei echipe de specialiști care s-a deplasat la fața locului pentru a evalua starea monumentului, urmând să se ia o decizie asupra readucerii lui la starea inițial
Gala Premiilor Uniunii Compozitorilor - luni, la Opera Națională București; Marele Premiu - compozitoarea Doina Rotaru
Gala Premiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ediția a 55-a, va avea loc luni, de la ora 18:00, la Opera Națională București. Punctul central al serii va fi decernarea Marelui Premiu al UCMR compozitoarei Doina Rotaru. De asemenea, vor fi anunțate premiile UCMR pe anul 2025, acordate de Secția de muzică instrumentală
Festivalul Internațional de Poezie București începe luni - spațiu al întâlnirii dintre culturi și generații, cu peste 50 de evenimente
Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) - ediția a XVI-a, care reunește poeți și artiști din întreaga lume într-un program amplu dedicat poeziei, dialogului intercultural și puterii cuvântului, se desfășoară în Capitală de luni până duminică. Festivalul este deschis oficial luni, de la ora 18:00, în Aula Bibliote
Sesiunea comemorativă 'Ion și Alexandru Lapedatu 150 de ani de la naștere' - luni, la Academia Română
Sesiunea comemorativă 'Ion și Alexandru Lapedatu - 150 de ani de la naștere' are loc luni, în Aula Academiei Române, eveniment care rememorează contribuția celor două ilustre personalități la dezvoltarea culturii și economiei românești. Vor susține alocuțiuni prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și dire