Satul neolitic de la Drăgănești-Olt, numit și arheoparcul gumelnițean, atrage an de an vizitatori din toate colțurile lumii dornici să descopere un fragment de istorie neolitică reconstituit la Muzeul Câmpiei Boianului ''Traian Zorzoliu''.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Ridicat pe o movilă de pământ mărginită de un șanț ce delimitează mica așezare, satul neolitic, cu casele lui micuțe din chirpici, aproape se ascunde în curtea muzeului după o perdea de copaci înalți, protectori neclintiți ai locuințelor cu încăperi fără uși.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Arheoparcul a fost realizat în urmă cu peste 15 ani de muzeograful Traian Zorzoliu și echipa muzeului din Drăgănești-Olt, fiind reconstituite case specifice perioadei neolitice, casa femeii - conducătoarea tribului, casa olarului, casa pescarului, iar printre ele, un mormânt în care sunt așezate în poziție ghemuită osemintele unei persoane din urmă cu mii de ani.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Conservatorul Tatiana Ruinea de la Muzeul Câmpiei Boianului povestește cu pasiune cum, după mai multe campanii de cercetare într-o așezare neolitică de lângă calea ferată, muzeograful Traian Zorzoliu a vrut să pună pună în valoare descoperirile și a realizat arheoparcul, în limita spațiului de a care a dispus muzeul.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

''Lucrez aici de 39 de ani aproximativ și în tot acest timp noi am evoluat de la circa 3.000 și ceva de piese, pe care domnul Zorzoliu le-a donat în 1981, în felul acesta s-a înființat un punct muzeal, iar de atunci ne-am extins, am devenit muzeu orășenesc, apoi Muzeul Câmpiei Boianului și, mai nou, Muzeul Câmpiei Boianului 'Traian Zorzoliu', în memoria dumnealui. Noi am organizat aici o așezare neolitică de tip tell, adică movilă. Aceste sate erau construite pe ridicătură de pământ să fie protejate de ape, de animale din pădure, aproape de un curs de apă și aproape de păduri. Așezarea neolitică a existat la 500 de metri de calea ferată, aproape de o pădure. S-au făcut șapte campanii arheologice, împreună cu mai multe muzee din țară, Craiova, București, Slatina, la care am și participat. S-au descoperit nouă morminte, o așezare, o casă, chiar cu patul. Pentru faptul că noi am făcut în sala de istorie o prezentare a neoliticului pe două săli, ocupații și tot ce însemnau ritualuri, viața de zi cu zi, domnul Zorzoliu a considerat să pună în relief această așezare, reconstituind-o aici, în arheoparcul gumelnițean'', a spus Tatiana Ruinea.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Cea mai mare casă din satul neolitic este a conducătoarei, casa femeii, pentru că era o perioadă a matriarhatului, iar celelalte câteva case au fost reconstituite și amenajate pe ocupații.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

''Am organizat casa femeii, care era conducătoare tribului, a satului, avea rolul de șefă, era matriarhat. Aici, în așezarea aceasta, s-a descoperit și un depozit cerealier, din care s-au extras grâu carbonizat și multe vase de provizii, considerându-se că a existat și un depozit al satului. Apoi, (au fost reconstituite locuințe n.red.) undeva pe ocupații, că practicau olăritul, vânătoarea, pescuitul, agricultura, țesutul. S-au găsit obiecte, în interiorul așezării, care au demonstrat că astea erau obiceiurile, îndeletnicirile pe care le aveau. Avem destui idoli care reflectă clar că femeia avea un rol important, rolul de a se ruga la acești idoli, găsim și multe figurine zoomorfe care demonstrează că se închinau și animalelor pe care le sacrificau pentru a le asigura hrana'', a explicat Tatiana Ruinea.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Casele sunt ridicate din chirpici, respectând rezultatele cercetărilor arheologice.

''Casele din arheoparc sunt destul de mici, pentru că noi, având un spațiu mic, am încercat să concentrăm mai multe. În expoziție avem demonstrația că s-a descoperit un chirpic pe împletitură de nuiele, exact cum se fac și acum casele de paiantă care mai sunt destule prin zona noastră. Acolo, la casa femeii, există o nișă în care se arată clar cum sunt parii și împletitura de nuiele într-o firidă. Un chirpic original există în prima sală de expoziție, apoi descoperim și chirpicii de vatră arsă, iarăși pe locurile unde s-au descoperit vetrele și toate sunt organizate pe baza repertoriului arheologic, doar că nu s-a respectat într-o totul dimensiunea caselor, pentru că noi am avut un teren mic, a trebuit să facem ridicătură de pământ. Ele erau destul de întinse. Cam pe zona noastră erau foarte multe sate de acest fel, dar cu lucrările agricole s-au mai dus din ele. Dar erau așa, pe câmpuri, destul de multe ridicături de pământ, care mult timp au fost evitate, însă acum au cam dispărut'', a explicat conservatorul muzeal.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

După plimbarea prin arheoparc, vizitatorii sunt îndrumați spre bordei, apoi imediat spre casa țărănească, realizată folosind elemente de construcție dintr-o veche școală demolată, apoi spre troiță și spre clădirea principală a muzeului, unde sunt mai multe săli de expoziție (istorie, artă, etnografie) și o cramă amenajată în pivniță, unde sunt găzduite multe dintre acțiunile culturale.

Perioada sărbătorilor de iarnă este de mai mulți ani una cu mulți vizitatori, pentru că sunt turiști care ajung la Târgul de Crăciun de la Craiova și aleg să viziteze și obiective culturale din zonă, Craiova fiind la mai puțin de 80 de kilometri distanță.

''Acum, cu ocazia Târgului de Crăciun de la Craiova, suntem foarte vizitați, pentru că în timpul zilei, până ajung acolo, turiștii fac și mici excursii. Am avut și multe vizite ale unor grupuri organizate și delegații din Bulgaria, Spania, prin Centrul Cultural de la Slatina. Vin vizitatori din București, din Constanța, din toată țara, foarte mult cu școlile, mai ales la 'Școala altfel'. Am avut și o tabără de creație, copiii au petrecut o zi în incinta muzeului, am făcut și lecții de olărit, cu niște clase de la București. Oamenii sunt foarte mulțumiți, încântați de ceea ce văd aici. Și chiar dacă de la poartă dăm impresia unui muzeu mic și un pic neîngrijit, după ce intră aici își schimbă impresiile. Marea majoritate a vizitatorilor exact așa se exprimă, 'am venit să vedem și noi satul neolitic' și apoi 'mai aveți și altceva? și intră repede. Circuitul îl începem în arheorparc și mergem pe tipologia caselor, cu bordeiul, casa țărănească, apoi casa boierească. Iar în pivniță avem organizată o cramă foarte frumoasă, unde desfășurăm activități culturale și avem și mult material expus'', a afirmat Tatiana Ruinea.

Muzeul deține și o însemnată colecție de vase ceramice și ustensile descoperite în situl arheologic - săpăligi din corn de cerb, plantatoare, scormonitoare, unelte de pescuit, pumnale, vârfuri de săgeți, pietre de aruncat cu praștia.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Și turiști străini ajung la arheoparcul de la Drăgănești-Olt în excursii cu familia sau individuale, curioși să descopere punctele de interes ale zonei.

''Cel puțin câteva câteva sute dintre vizitatorii din fiecare an sunt străini, în special europeni. Spre exemplu a venit o familie din Franța, o doamnă cu doi copilași care pur și simplu și-au propus să facă vacanța în România, erau cazați la un hotel din Caracal și au venit și la noi la muzeu. Am avut în vizită o familie din Thailanda, au venit în vara aceasta, chiar eu am fost când au venit, locuiau în Spania sau Italia de mai mulți ani și au aflat de la prieteni despre arheoparc și au venit să îl vadă'', a mai povestit conservatorul muzeal.

***

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Muzeul Câmpiei Boianului a început în aprilie 2009 amenajarea arheoparc Gumelnița, care a fost finalizat și deschis pentru vizitatori în toamna anului 2010. Satul neolitic gumelnițean este unic în țară și printre puținele reconstituiri de acest gen din Europa.

Gumelnița este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.Hr. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și sudul Basarabiei. Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kocadermen - Karanovo VI), ajungând până în nordul Greciei.

Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES  

Principalele ocupații ale membrilor culturii Gumelnița erau agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea și pescuitul. AGERPRES / (A - redactor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)