Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și reprezentanți ai autorităților au anunțat că vor face demersuri pentru a salva patrimoniul de la Băile Herculane de la degradare.

'Băile Herculane sunt patrimoniu european. Ele trebuie salvate și ar fi păcat să intervină Uniunea Europeană să ne spună cum să le salvăm. Ar fi o rușine, de aceea cred că trebuie să ne apucăm foarte repede de treabă și Academia Română va face memorii în continuare (...) Eu voi interveni pe unde pot', a declarat Ioan-Aurel Pop, miercuri, în conferința 'Salvați Băile Herculane!', organizată sub egida Academiei Române și a Bibliotecii acestei instituții.

El consideră că monumentele istorice rămân în paragină în România deoarece legislația actuală nu este eficientă.

'Eu nu înțeleg cum monumente istorice pot rămâne în paragină la noi. (...) Legislația, dacă ar fi bună, nu s-ar putea întâmpla aceste lucruri și nu se poate spune că n-avem legi', a mai spus președintele Academiei.

Nu în ultimul rând, el a informat că experți ai Academiei Române vor realiza o istorie a Băilor Herculane.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Culturii Otvos Koppany a reafirmat angajamentul instituției pentru viitorul Băilor Herculane și a subliniat că imobilele și ansamblurile istorice, sculpturile și elementele decorative, dar și tradiția balneară au făcut din stațiune 'un reper european'. Potrivit acestuia, după 1990, lipsa de investiții și procesele juridice complicate au dus la 'degradarea vizibilă a acestui tezaur'.

Oficialul a atras atenția că, pentru a putea iniția lucrări reale de consolidare și restaurare, este esențială clarificarea situației juridice a imobilelor, inclusiv prin măsuri de expropriere, acolo unde legea permite.

Secretarul de stat a menționat că Ministerul Culturii a întreprins mai multe demersuri, între 2020 și 2021, când au fost luate prime măsuri de salvare la clădirea Băile Neptun pentru a reduce riscul de prăbușire, iar în 2022 a susținut includerea stațiunii pe lista indicativă UNESCO și a sprijinit demersul Europa Nostra.

Potrivit acestuia, în 2024 s-au stabilit reguli clare prin Planul Urbanistic General și s-au demarat intervenții de urgență pentru securizarea clădirilor în pericol, iar în 2025 s-au realizat studii detaliate pentru Hotelul Traian, iar pentru Hotelul Ferdinand și Cazinou au fost demarate documentații similare aflate în prezent în curs de elaborare.

El a afirmat că Ministerul Culturii și-a propus pe termen scurt punerea în funcțiune a unei comisii tehnice permanente la Herculane și asigurarea zonelor cu risc, pe termen mediu - clarificarea situației juridice a imobilelor și integrarea zonelor protejate în planul urbanistic, iar pe termen lung - transformarea studiilor în proiecte de restaurare cu finanțare din bugetul de stat, fonduri europene și parteneriate public-private.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Dezvoltării, Antreprenoriatului și Turismului Gabriel Bogdan Ștețco a anunțat că instituția pe care o reprezintă este deschisă să finanțeze partea legată de baza de tratament la Băile Herculane.

Primarul orașului Băile Herculane, Gheorghe Orza, a atras atenția că multe clădiri istorice se degradează accelerat.

'Clădirile istorice (...), Băile Neptun, hotelurile imperiale se degradează pe zi ce trece, unele sunt în stare de precolaps, iar expertizele confirmă precolapsul prăbușirii, dar nu este doar o problema tehnică, este și o problemă juridică și administrativă, proprietăți fragmenate, sechestre judiciare, procese care durează de ani, fără finalitate (...). Este nevoie de o intervenție națională, un cadru legislativ și o acțiune fermă care să permită exproprierea pentru utilitate publică a monumentelor istorice aflate în precolaps', a atras atenția Gheorge Orza. AGERPRES/(A-redactor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)