Criticul de artă și curatorul Maria Bilașevschi atrage atenția asupra riscului ca patrimoniul cultural să devină pentru memoria colectivă 'doar un decor', dacă oamenii văd clădirile emblematice doar pe internet și nu prin contact direct.

'Astăzi suntem obișnuiți să privim mai ales pe internet sau în mass-media diferite informații cu privire la patrimoniu, fără a mai avea un contact direct cu acesta. Și cred că un risc major, trecând peste superficialitatea informațiilor, e ca în viitor tot ceea ce există în jurul nostru, că vorbim de biserici de secolul al XVIII-lea sau vorbim de monumentele de for public realizate la sfârșit de secol XIX, pe la început de secol XX, să ajungă să fie doar elemente decorative care să-și piardă din substanță și din istoricul care a definit de altfel orașul Iași și care definește în sine România și să ajungem la o banalizare a ceea ce înseamnă, pe de-o parte, cultura vizuală. Ce vedem în realitate nu e întotdeauna și ceea ce vedem pe ecranul telefonului sau pe ecranul laptopului', a declarat, pentru AGERPRES, Maria Bilașevschi, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici filiala Iași.

Lector univ. dr. Facultatea de Arte Vizuale din cadrul UNAGE Iași, critic de artă și curator, Maria Bilașevschi susține, totodată, că, deși digitalizarea salvează memoria patrimoniului, riscă să rupă legătura oamenilor cu realitatea și spiritul locului.

'Cred că tipul de digitalizare care implică o imagine suprarealistă asupra a ceea ce există într-un oraș aduce cu sine o deconectare de la realitate sau de la ceea ce înseamnă spiritul unui oraș, spiritul locului. Dar există, bineînțeles, și părțile bune. Cred că, dacă nu ar fi existat diferitele conferințe și proiecte implementate în Iași cu privire la digitalizarea patrimoniului, astăzi nu am mai fi știut de anumite statui, nu am fi știut de Cimitirul Eternitate, nu am fi știut despre monumentele care au dispărut și care poate într-un viitor oarecare vor fi refăcute măcar într-un stadiu de machetă', a spus Maria Bilașevschi.

Ea a subliniat importanța cercetării și participării directe la evenimente culturale pentru 'păstrarea adevărului'.

'Pe de altă parte, pentru generația foarte tânără - sunt și eu mamă și observ fenomenul, cel puțin la liceu, cel de îndepărtare de imaginea efectivă sau de obiectul propriu-zis și o apropiere mai degrabă de o informație banalizată prin intermediul inteligenței artificiale - există un risc major și anume al adevărului. Cred că adevărul vine doar din cercetare și din participare la diferite evenimente care pun punctul pe I și vorbesc despre realitate', menționează Maria Bilașevschi.

În această săptămână peste 20 de reprezentanți ai mediului academic și ai administrațiilor din Italia, Franța, Portugalia și Finlanda iau parte la o conferință europeană dedicată digitalizării patrimoniului cultural.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului CHARME - Digital Cultural Heritage Activity acRoss Multiple European Regions (Activități de digitalizare a patrimoniului cultural în diverse regiuni europene), finanțat prin Programul Operațional de Cooperare Teritorială INTERREG EUROPE 2021 - 2027, de Primăria Iași în parteneriat cu alte patru primării și o universitate: Primăria Pavia (Italia) - lider de proiect, Primăria Poitiers (Franța), Primăria Coimbra (Portugalia), Primăria Turku (Finlanda), Universitatea din Pavia (Advisory Partener) și Biroul pentru Integrare Europeană Liov din Ucraina (Discovery Partner), care colaborează de peste cinci ani în cadrul Alianței EC2U de orașe universitare membre ale prestigioasei Rețele Coimbra.

Potrivit organizatorilor, tematica abordată de proiectul CHARME vizează valorizarea prin digitalizare a patrimoniului cultural ca element cheie pentru construirea identității europene și încurajarea inovației, creativității și creșterii economice. Digitalizarea patrimoniului cultural creează mai multe posibilități și căi de revalorizare a moștenirii culturale, pentru producerea de noi servicii și produse inovatoare, creative, în diverse sectoare, cum ar fi restaurarea și conservarea patrimoniului cultural, managementul conservării, impactul de mediu, implicarea cetățenească, în mod special a tinerilor, promovarea incluziunii sociale prin cultură, arată sursa citată. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Anamaria Constantin, editor online: Adrian Dădârlat)