Muzeul Municipiului București (MMB) este lipsit, de ani de zile, de acces 'real' la un spațiu de patrimoniu esențial pentru funcționarea sa, Curtea Veche, nucleul istoric al orașului, imobil care, deși figurează oficial în administrarea sa, nu poate fi folosit pentru scopuri culturale.

Potrivit MMB, instituția muzeală a sesizat în mai multe rânduri, începând din 2020, situația de la Curtea Veche prin adrese oficiale către Primăria Capitalei.

În ultima adresă transmisă municipalității în toamna anului trecut, MMB solicita 'sprijin urgent' pentru repararea acoperișului de protecție a vestigiilor de la Curtea Veche din Strada Franceză nr. 19-23, demersul fiind solicitat în 2022 și de proiectantul general, arh. Mircea Căpățână, și identificarea unui nou spațiu și mutarea celor peste 200 de fragmente litice depozitate în hala din Strada Berzei nr. 21.

De asemenea, MMB solicită informații despre stadiul procesului de reluare a proiectului 'Restaurarea și punerea în valoare a Palatului Voievodal Curtea Veche', lucrări sistate din luna noiembrie a anului 2020.

În adresă se accentuează asupra importanței și valorii acestui monument istoric și sit arheologic cu o perioadă de evoluție de peste 630 de ani pentru istoria României, în general, și a Bucureștiului, în mod particular. Totodată, au fost expuse argumente privind avantajele economice pe care un astfel de monument-muzeu funcțional le aduce pentru comunitate și pentru mediul de afaceri din proximitate.

Sesizarea a intervenit în condițiile în care s-a adus la cunoștința muzeului că 'falimentara Companie Municipală de Consolidări este pe punctul de a renunța la serviciile de pază pentru obiectivele sale'. 'Acest fapt pune în pericol două obiective care sunt de interes major pentru Muzeul Municipiului București în calitate de administrator de patrimoniu și pentru Primăria Municipiului București în calitate de proprietar și ordonator de credit', se arată în documentul citat.

'Ca urmare a unei vizite recente la Palatul Voievodal Curtea Veche, am putut observa că în zona de NV a palatului nu mai există acoperiș de protecție. În acest moment, toată apa pluvială se scurge pe bolțile astfel expuse. Trebuie să precizăm că bolțile aflate în această zonă sunt cele originale de la care s-a pornit reconstrucția și refacerea întregului ansamblu medieval în anii '70. Tragem un semnal de alarmă privind distrugerea iminentă a acestor zidării și a riscului de a pierde o mare parte din arhitectura originală ale palatului construit de Mircea Ciobanul în secolul al XVI-lea. Expuse în acest fel intemperiilor, bolțile sunt în pericol iminent de prăbușire, chiar dacă în subsol acestea sunt încă susținute de eșafodaje din lemn. Această măsură de protecție a fost pusă în operă la insistențele colectivului de arheologi și materializate într-o dispoziție de șantier emisă de proiectant. În acest sens, rugăm intervenirea cu celeritate pentru a repara acoperișul cu scopul vădit de a stopa pe cât posibil infiltrațiile de apă. Aceste lucrări sunt un minim necesar care însă nu stopează degradările ireversibile ale acestui moment. De aceea, reluarea proiectului de consolidare și restaurare este cu atât mai necesară', se explică în sesizarea MMB.

Situația din Strada Berzei nr. 21 este 'la fel de gravă', a transmis Muzeul Municipiului București, deoarece clădirea - fostele Grajduri Regale, monument istoric B-II-s-B-17910 - unde sunt depozitate piesele de patrimoniu din piatră este, de asemenea, în pericol de prăbușire.

'În acest moment, apa pluvială se scurge pe aceste piese, iar acoperișul riscă să se prăbușească peste ele. Hala din Str. Berzei nr. 21 este într-un stadiu avansat de degradare, iar, odată ce respectivul obiectiv nu va mai beneficia de pază, obiectele de patrimoniu depozitate acolo sunt în pericol.
Suntem profund îngrijorați de soarta patrimoniului Muzeului Municipiului București depozitat în condiții improprii, dar și a monumentului Palatul Voievodal Curtea Veche. În lipsa asigurării serviciului de pază, monumentul este supus riscului de vandalism. Mai mult, degradarea acestuia a avansat foarte mult. Acoperișul provizoriu este distrus în mare măsură, iar ruinele păstrate în picioare încă de la 1550, din timpul domniei lui Mircea Ciobanul, sunt în pericol de prăbușire', a precizat MMB.

Potrivit paginii de Facebook a MMB, se ridică întrebări 'firești' cu privire la modul în care sunt gestionate resursele publice destinate conservării și valorificării patrimoniului cultural. 'Ce loc mai ocupă cultura în prioritățile administrative și cât mai putem ignora potențialul imens al instituțiilor culturale în educarea, conectarea și dezvoltarea unei societăți?', remarcă instituția muzeală. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)