Creatorii proiectului 'Human Scale', care vor reprezenta România la cea de-a 19-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură - La Biennale di Venezia, și-au prezentat, luni, proiectul, în cadrul unei conferințe de presă desfășurată la sediul Institutului Cultural Român.

La conferința de presă au luat parte, alături de autorii proiectului, reprezentanți ai instituțiilor organizatoare (Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Uniunea Arhitecților din România), Comisarul participării României la Expoziția Internațională de Arhitectură - la Biennale di Venezia, arh. Attila Kim, și reprezentanți ai echipei proiectului câștigător.

'Cred că este foarte potrivit, că, într-o lume în care granițele dintre natural și artificial, dintre individual și colectiv sunt redefinite, iată, arhitectura devine un spațiu de dialog între tehnologie, mediu și comunitate. Proiectul României, pe care îl prezentăm astăzi, promovează această colaborare între discipline și propune o perspectivă inovatoare asupra culturii. Mă bucur că aducem în prim-plan un ecosistem în care omul se află în echilibru cu mediul său construit și cu mediul natural', a declarat președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman.

El s-a declarat 'foarte optimist' în privința interesului pe care îl va trezi proiectul României de la această ediție a Bienalei.

'Mă bucur că, pe lângă partea expozițională, există o secțiune sau o parte dedicată cercetării și sper ca, împreună cu echipa de proiect, să ne gândim, în viitor, inclusiv la perspectiva de a aduce publicului din România, componente ale acestui proiect', a adăugat Jicman.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ștefana Baciuna și-a exprimat speranța ca, în viitorul cel mai apropiat, alături de ICR, de MAE, de Uniunea Arhitecților din România, să identifice soluții optime prezentării proiectului românesc de la Bienala venețiană de arhitectură.

'Sunt convinsă că ediția din acest an va spori și mai mult această recunoaștere globală, aducând în atenția publicului dialogul dintre istorie și contemporaneitate, exemplificat prin lucrările unor arhitecți români din secolul al XX-lea și ale artistului Vlad Nancă, un proiect care va pune în valoare, cu siguranță, profunzimea și diversitatea arhitecturii românești', a spus Baciuna.

Andrei Novac, secretar de stat pentru relația cu Institutul Cultural Român și politici culturale din cadrul MAE, care a evidențiat, la rândul său, calitățile proiectului 'Human Scale', a atras atenția asupra faptului că la ediția de anul viitor România ar putea să nu mai participe, din cauza necesității finalizării lucrărilor de optimizare a Pavilionul țării noastre din Giardini, care ar trebui 'aliniat la cerințele actuale, atât pentru arhitectură, cât și pentru artele vizuale'.

Președintele Uniunii Arhitecților, Ileana Tureanu, a sesizat ceea ce a numit întârzierea demarării concursului de proiecte pentru participarea României la Bienala de la Veneția.

'Tema din acest an a Bienalei a fost lansată de organizatori în 11 februarie 2024. Pe plan național, noi am lansat concursul pe 23 septembrie. Șapte luni ne-au trebuit să ne organizăm și să ne coordonăm ca să semnăm protocolul de lansare a concursului. Celor care participă, concurenților, arhitecților, le-au mai rămas două luni să facă proiectul, într-un an în care, prin temă, s-a cerut ca echipele să fie pluridisciplinare, ca echipele să antreneze, de la somități și câștigători ai marilor premii internaționale, până la tineri absolvenți, deci în echipe cu experiențe diferite, cu preocupări diferite, pentru că Bienala de la Veneția nu mai este este numai un concurs de arhitectură. Este un concurs de arhitectură în cadrul unui context mondial deosebit de dificil', a punctat arhitecta.

La Biennale di Venezia va avea loc între 10 mai și 23 noiembrie, ediția din acest an, care poartă titlul 'Intelligens. Natural. Artificial. Collective', fiind curatoriată de Carlo Ratti.

Expoziția românească va fi prezentată atât în Pavilionul țării noastre din Giardini, cât și în noua galerie a Institutului Cultural Român din Veneția.

Pavilionul va include instalații interactive, cum ar fi pereți translucizi cu siluete care interacționează cu vizitatorii, subliniind impactul desenului asupra percepției spațiului, în timp ce galeria va avea o colecție extinsă de desene arhitecturale românești și internaționale, organizate ca o arhivă accesibilă pentru studiu.

Evenimentul a inclus înmânarea premiilor și expoziția proiectelor participante la Concursul național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 19-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură, în prezența reprezentanților fiecărei echipe. Uniunea Arhitecților din România a acordat următoarele premii: Premiul I, pentru proiectul câștigător, în valoare de 6500 lei/net; Premiul II, pentru proiectul situat pe locul II, în valoare de 4500 lei/net; Premiul III, pentru proiectul situat pe locul III, în valoare de 3500 lei/net.

***
În data de 9 ianuarie, la sediul Uniunii Arhitecților din România, a avut loc cea de-a doua etapă de evaluare a proiectelor înscrise la Concursul național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 19-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură - la Biennale di Venezia.

În urma centralizării punctajelor acordate de către fiecare membru al Comisiei a fost desemnat câștigător, cu un punctaj de 91,14, proiectul 'Human Scale' (Autori: Vlad Nancă, Ioana Chifu, Onar Stănescu (Muromuro Studio); Curator: Cosmina Goagea; Echipa: Corina Bucea, Ana Ciobanu, Vlad Tăușance, Otilia Fiastru, Suzana Vasilescu, Bucharest.studio) cu un punctaj de 91,14.

Proiectul care a obținut locul al doilea, cu 82,29 de puncte, este 'Landscapes of Care with Wildflowers' ('Peisaje ale îngrijirii cu flori de câmp'), iar locul al treilea a revenit proiectului 'New Heritage', cu un punctaj de 75,86.

Conform motivării, Comisia de selecție a apreciat proiectul 'Human Scale' pentru abordarea unei teme mai rar analizate în arhitectura contemporană, dar atât de esențială de-a lungul istoriei arhitecturii, și anume desenul de arhitectură, care s-a desprins din artele plastice, ca instrument de comunicare a proiectelor și care a avut o evoluție independentă, mai ales începând cu secolul al XX-lea. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul.

Potrivit comisiei, expoziția studiază zona de suprapunere dintre artele vizuale și arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecților români din secolul al XX-lea și opera artistului Vlad Nancă, cunoscut pentru lucrările lui care prelucrează elementele și detaliile arhitecturii construite din a doua parte a secolului trecut, folosind de asemenea ca puncte de referință și de limbaj desenele de arhitectură ale arhitecților aceleași perioade.

'Ambele spații expoziționale prezintă o colecție impresionantă de desene de arhitectură semnate de arhitecți români celebri moderni și contemporani. Prin jocul subtil dintre siluetele umane, umbrele vizitatorilor și spațiile translucide, proiectul transformă pavilionul într-un loc viu, în care umanitatea devine protagonistul principal al unui discurs despre intuiție, memorie și perspectivă. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul', se arată în motivarea juriului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)