Paza Muzeului Național al Unirii (MNU) din Alba Iulia, în a cărui colecție se găsesc peste 200.000 de piese, din care în jur de 1.000 sunt clasate ca Tezaur, este asigurată atât cu agenți înarmați, cât și cu sisteme electronice.

'Avem sistemele electronice de pază, pe care nu vi le pot dezvălui din motive obiective, plus pază armată proprie, cu armă letală, 24 de ore din 24 de ore', a explicat, joi, într-o conferință de presă, managerul general al muzeului, Gabriel Rustoiu, întrebat cum anume este asigurată securitatea instituției.

Cu un patrimoniu impresionant, muzeul din Alba Iulia dispune și de foarte multe piese din aur, care nu sunt însă expuse.

'Piesele de aur nu pot fi văzute. Încercăm să ne facem o cameră de tezaur, dar, deocamdată, piesele de aur le ținem în seif. Și avem multe, din diferite perioade istorice', a menționat Gabriel Rustoiu.

Printre acestea se află și tezaurul antic de la Căpâlna, un colier cu pandantiv și doi cercei, expus la Drents Museum (Assen, Olanda), care la Alba Iulia a mai putut fi văzut după recuperarea sa în 2009 în cadrul a două evenimente.

De altfel, scopul conferinței de presă organizate joi a fost acela de a fi arătate cele zece piese din patrimoniul muzeului din Alba Iulia care au fost expuse la Drents Museum, 'pentru a se vedea că sunt întregi și că nu s-a întâmplat nimic cu ele'.

MNU Alba Iulia a participat la expoziția 'Dacia! Regatul aurului și argintului' cu tezaurul de argint de la Lupu, un colier și doi cercei de aur din tezaurul de la Căpâlna și o aplică descoperită în mormântul princiar de la Cugir în 1979.

Tezaurul de argint de la Lupu, datat secolul I î. Hr., a fost descoperit întâmplător în anul 1978, cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul satului. Acesta cuprinde șapte falere ornamentate, două fibule cu noduri și o cupă semisferică, împreună cu o cană de bronz în care fuseseră depozitate. Piesele reprezintă unele dintre cele mai atractive și interesante dovezi materiale ale civilizației dacice.

În ceea ce privește tezaurul antic de la Căpâlna, acesta a fost sustras din situl UNESCO în 2002-2003 de braconieri arheologi din Hunedoara. Scos la licitație pe internet de aceștia, a fost recuperat în 2009 de autoritățile române din Germania, unde ajunsese după ce, în vara lui 2008, a fost valorificat în Serbia. Cele trei piese de aur, un colier cu pandantiv în greutate de 78 de grame și doi cercei, de 14, respectiv 13 grame, sunt probabil elenistice. Se crede că bijuteriile au fost executate într-o cetate grecească de pe țărmul Mării Negre, asemenea piese nemaifiind descoperite în Transilvania până în prezent.

Înființat în 1887, muzeul a intrat în 1992 în subordinea directă a Ministerului Culturii, devenind Muzeul Național al Unirii. În ianuarie 2002, muzeul trece în subordinea Consiliului Județean Alba, păstrându-și titulatura de muzeu național. AGERPRES/ (AS - redactor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)