'Patenta de desființare a iobăgiei' în Transilvania dată de către împăratul Iosif al II-lea în urma răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan a fost expusă miercuri la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia.

Potrivit tradiției, 'Exponatul lunii februarie' la MNU Alba Iulia este o piesă din patrimoniul instituției muzeale care trimite, direct sau contextual, la răscoala din 1784 și la supliciul lui Horea și Cloșca, de la care se împlinesc, în 28 februarie, 240 de ani.

De această dată, piesa miniexpoziției din februarie este un document din 22 august 1785, 'Patenta de desființare a iobăgiei', emisă la câteva luni după suprimarea răscoalei.

Patenta îi viza pe iobagii din Transilvania, care până atunci avuseseră un statut similar celui de sclav. Aceștia erau legați de glie, adică în imposibilitatea de a se muta, legați de stăpân, care avea drept de judecător suprem asupra lor, și în imposibilitatea de a se căsători fără consimțământul stăpânului, au explicat reprezentanții instituției muzeale.

Prin această patentă, țăranii se puteau muta oriunde, devenind astfel oameni liberi, puteau învăța și practica o meserie și puteau să se căsătorească cu cine voiau.

Ultima zonă a Imperiului Habsburgic în care a fost abolită iobăgia a fost Transilvania.

Răscoala din Transilvania de la 1784 a fost una dintre cele mai importante mișcări sociale de la sfârșitul veacului al XVIII-lea de pe continentul european.

Horea, pe numele său Ursu Nicola, și Cloșca - Ioan Oargă au fost prinși la 27 decembrie 1784, după ce au fost trădați. Moții care au contribuit la prinderea celor doi au fost recompensați cu 600 de ducați și au fost declarați țărani liberi, favoare acordată și urmașilor lor, urmând să fie eliberați, din ordinul împăratului, de toate obligațiilor lor domeniale.

Potrivit documentelor vremii, în dimineața de 28 februarie 1785, într-o zi de luni, cei doi lideri ai răscoalei au fost duși la locul execuției. Celor doi trebuia să li se frângă cu roata toate membrele, iar corpurile să fie tăiate în patru.

'Capul și părțile corpului să le fie duse să se pună pe roate pe lângă diferite drumuri, anume în comunele unde au săvârșit cruzimile cele mai scelerate, iar inimile și intestinele lor să fie îngropate la locul supliciului', se arăta în sentință.

Al treilea lider al răscoalei, Crișan, care a fost prins ceva mai târziu decât Horea și Cloșca, s-a spânzurat, în 13 februarie 1785, cu sfoara sau cureaua de la opincă. O variantă ar fi și aceea că s-ar fi sugrumat cu tivitura cămășii și cu o piatră. Și corpul său a fost despicat în patru, fiind răspândit în mai multe sate. AGERPRES/(AS - redactor: Marinela Brumar, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)