Două spectacole de marcă ale Teatrului Național 'Mihai Eminescu' din Chișinău, 'Grădina de sticlă' și 'Chirița în concert la Chișinău', vor fi prezentate pe scena Naționalului bucureștean pe 1 și 2 februarie, la cea de-a X-a ediție a Turneului Unirii prin artă - 'Teatrul românesc București-Iași-Chișinău', informează un comunicat al TNB transmis, marți, AGERPRES.

Spectacolul 'Grădina de sticlă', în regia lui Petru Hadârcă, este o dramatizare semnată de Mariana Onceanu după romanul cu același titlu al Tatianei Țîbuleac, roman distins cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură - 2019.

Luată de la orfelinat, numită Lastocika ('rândunică'), crescută de o rusoaică într-un Chișinău dominat de limba rusă, în care curtea era legiune, orfana crește în căutare de iubire, de înțelegere, de repere cu care s-ar putea identifica. Limba maternă, limba română, o ține înrădăcinată în albia cultural-identitară și îi deschide calea spre conexiunea cu lumea liberă, se arată în prezentarea spectacolului 'Grădina de sticlă'.

'Romanul 'Grădina de sticlă' de Tatiana Țîbuleac m-a răscolit profund și m-a scos din starea de confort interior. M-a făcut să văd lumea dintr-o altă perspectivă, din câteva ipostaze diferite: am simțit amarul din gura unui copil orfan, spaimele unei femei legate de feminitatea sa, golul din sufletul unui om în căutarea disperată de repere identitare. Această confesiune, care ba izbucnește cu furie și cruzime, ba trece în meditație lirică, ba taie meticulos firul în patru sau mușcă ironic, te face să te întrebi prin ce minune un copil abandonat și neiubit, violat în anii adolescenței, ajunge să fie un om bun care să iubească și să ofere iubire?', a transmis regizorul spectacolului, Petru Hadârcă, citat în comunicat.

'Chirița în concert la Chișinău' este un spectacol muzical pus în scenă de Ada Milea, pe un scenariu inspirat de piesele lui Vasile Alecsandri și Matei Millo.

Chirița de la TNME este seducătoare, carismatică și, bineînțeles, inimoasă și bătăioasă, gata să mănânce foc de dragul odraslelor sale neprețuite: zurliul Guliță - 'copchil cu barbă', Aristița și Calipsița - 'fetile meli, rupti din steli', sturlubatica și fermecătoarea Luluța, prinsă într-o colivie aurită, și tot alaiul din celebra piesă: Șarlatanii, Conu Bârzoi - candidat la primar, incitantul Leonaș, într-o paradă de deghizări neașteptate, și un personaj surpriză - Vasile Alecsandri, care, imperturbabil, urmărește de pe soclu, derularea accelerată a acțiunilor, se arată în sinopsisul spectacolului.

Teatrului Național 'Mihai Eminescu' din Chișinău a optat pentru piesele lui Vasile Alecsandri întrucât este unul dintre puținii autori clasici care, alături de Mihai Eminescu și Ion Creangă, a fost admis de cenzură în biblioteci și în manualele școlare în perioada sovietică. Chirița este personajul comic și jovial, dar și subversiv în același timp, căci ea a asigurat conexiunea între cele două maluri de Prut, atunci când ideologia sovietică instrumentaliza narativul a două literaturi și două limbi, se arată în comunicat.

Turneul Unirii 'Teatrul românesc București-Iași-Chișinău' este un proiect de tradiție inițiat, împreună, de regretatul directorul al TNB Ion Caramitru și Petru Hadârcă, directorul TNME Chișinău, care și-au propus, mai bine de 10 ani în urmă, să unească prin teatru cele două maluri ale Prutului. Evenimentul are loc anual, în luna ianuarie, în preajma Zilei Unirii Principatelor, și include spectacole atât la București, cât și la Iași, urmate de un turneu de răspuns la Chișinău, organizat în jurul datei de 27 martie, de Ziua Unirii Basarabiei cu România. Proiectul este realizat cu susținerea Institutului Cultural Român și reprezentanței sale la Chișinău, Institutul Cultural Român 'Mihai Eminescu'.

Ambele spectacole vor avea loc în Sala 'Ion Caramitru' a TNB, începând cu ora 19,00, și vor fi supratitrate în limba engleză și română, acolo unde textul spectacolului este în rusă.

Biletele pentru cele două reprezentații unice au fost puse în vânzare pe bilet.ro și la Casa de Bilete a Teatrului Național 'I.L.Caragiale' din București. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)