Consulatul general al României la Haifa, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) și Asociația Evreilor Originari din România, filiala Haifa (HOR Haifa), au organizat cu ocazia Zilei Culturii Române un eveniment intitulat 'Cultura română în context israelian'.

Festivitatea a fost deschisă de Dragoș Nelersa, președintele ASILR, care a subliniat importanța Zilei Culturii și comemorarea poetului Mihai Eminescu.

'Sărbătorim, azi, Ziua Culturii Române și ziua poetului național al românilor, Mihai Eminescu, de la a cărui naștere s-au împlinit 175 de ani. În fiecare an, pe 15 ianuarie, ne întâlnim în număr atât de mare pentru a comemora ziua în care s-a născut Mihai Eminescu, zi care a fost stabilită prin lege în decembrie 2010 ca fiind Ziua Culturii Naționale', a declarat Dragoș Nelersa, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

Sursa foto: Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română

Consulul general al României la Haifa, Adrian Brâncoveanu, le-a mulțumit celor veniți în număr mare din întreaga țară, mai ales în condițiile în care Israelul trece printr-o perioadă atât de grea.

' Ne-am adunat astăzi să celebrăm Ziua Culturii Naționale și pentru a-l omagia pe Mihai Eminescu, chiar dacă am depășit puțin data de 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului nostru național, un simbol însuflețitor al conștiinței românești, și chiar dacă ne aflăm într-o țară care trăiește tensiuni continue. Ziua Culturii Naționale reprezintă un moment de reflecție asupra bogăției tradițiilor noastre, literaturii și spiritualității românești. Prin celebrarea operei lui Mihai Eminescu, reînnoim un legământ cu valorile fundamentale care ne-au format și pe care le descoperim vii, aici, în Israel, unde există o comunitate foarte valoroasă și cu rădăcini foarte adânci', a declarat Adrian Brâncoveanu.

Consulul a anunțat, în context, deschiderea unei catedre de limba română la Universitatea din Haifa.

'Pentru comunitatea românească de aici, această situație de conflict accentuează nevoia de solidaritate, legăturile comunitare și conștiința apartenenței la acest spațiu cultural și, după cum ați observat, în toată această perioadă am încercat să fim cât mai aproape de dumneavoastră ca să simțiți acest sentiment de ,'acasă'. După cum știți, ne-am dorit foarte mult ca din a doua parte a anului să deschidem o catedră de limba română la Universitatea din Haifa. Vă promit că o vom face în cel mai scurt timp. Avem planuri culturale pe care, în ciuda vicisitudinilor, datorită perseverenței comunității din Haifa, le vom duce la îndeplinire. Eu simt în tenacitatea spiritului românesc un exemplu de perseverență intelectuală și de fidelitate față de propriile idealuri', a subliniat diplomatul român.

Sursa foto: Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română

Viceprimarul municipiului Haifa, Israel Savion, originar din România, și-a amintit cu emoție de locurile natale.

'Sunt născut în Sighet, orașul lui Elie Wiesel, și rememorez, cu nostalgie, frumusețea locurilor natale, subliniind, cu acest prilej, importanța Zilei Culturii Române pentru comunitatea românească din Israel', a evidențiat el.

Președinta HOR Haifa, Erna Kretzer, a vorbit cu emoție despre 'cei șapte ani de acasă'.

'Nu o dată mă reîntorc la versurile lui Eminescu, pe care nu pot să-l uit până în ziua de astăzi, și ce poate să fie mai frumos în vremurile acestea grele decât să revii la această operă de neuitat, să vorbești în limba română și să reciți din Eminescu', a arătat ea.

Sursa foto: Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română

Potrivit dr. Carmen Dimitriu de la Institutul Limbii Române, lector la Universitatea Tel Aviv, cultivarea unei limbi, fie că este limba maternă, fie că este a doua limbă de comunicare sau o limbă străină, este într-adevăr un exercițiu intelectual.

'În cazul profesiei mele și a misiunii mele în Israel, este ceea ce încerc să fac prin predarea limbii române, folosind elemente de civilizație și cultură românească. Așa cum a fost important pentru noi înainte de a deveni adulți, aprofundarea limbii și culturii este importantă pentru tinerii de azi. De altfel, una dintre definițiile pe care dicționarul Loarousse le dă culturii este 'enrichissement de l'esprit par des exercices intellectuels' (Îmbogățirea spiritului prin exercițiu intelectual). Prin urmare, cultivarea unei limbi, fie că este limba maternă, fie că este a doua limbă de comunicare sau o limbă străină, este într-adevăr un exercițiu intelectual care îmbogățește spiritul. Putem spune cu certitudine că, atunci când studenții învață alte limbi, aceștia dobândesc cunoștințe și înțeleg mai bine și cultura care folosește acea limbă. Dovadă stă denumirea metaforică a unor limbi după simbolul culturii naționale: după cum limba engleză este limba lui Shakespeare, rusa limba lui Pușkin, germana limba lui Goethe, așa limba română este limba lui Eminescu. Urmărim ca studenții/cursanții să aibă idee și de valorile culturale românești, dar și de utilizarea limbii în situații reale, în societate. Astfel, rolul profesorului care predă o limbă străină (nouă) nu se limitează numai la formarea deprinderilor de citit, scris, înțeles și vorbit prin prisma aspectelor gramaticale, fonetice și de vocabular, ci și la dezvoltarea abilităților de interacțiune interculturală în spiritului respectului pentru diversitatea culturală', a punctat vorbitoarea.

Doctorul Doron Coler a vorbit despre Mihai Eminescu: 'Dacă noi, cei care am venit de pe pământ românesc, îl ținem minte pe Eminescu cel adevărat, împotriva celor care spuneau că Eminescu nu ne-a iubit, aș vrea să spun că, dimpotrivă, când a apărut Teatrul Idis, Eminescu, în extaz, a folosit superlativele pe care niciodată nu le mai folosise. Este singurul subiect în care el maximizează opera lui Goldfaden din punctul de vedere al poporului evreu, al poporului care știe să își păstreze limba, cultura. În Haifa, orașul cărții, s-a scris enorm în română cu suflet românesc. E un stâlp de foc al limbii române care stă peste Haifa de 70 de ani'.

Sursa foto: Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română

Poeta Livia Aba a recitat versuri inspirate din universul eminescian. Prolifica Rely Schwarzberg și-a exprimat sentimentele de mulțumire și recunoștință față de primitorul cadru creat culturii române de către Consulul General al României la Haifa, creațiile ei plastice reprezentând peisaje însorite, dar și instantanee abstracte, suprarealiste.

Scriitorul nonagenar Marcel Lupu a fost prezent cu cele 13 volume publicate până acum: 'Mă iau în serios, este singurul accent de umor pe care mi-l pot permite, să vorbesc despre mine ca și cum aș fi un om serios, ceea ce nu pot pentru că m-am născut de Purim... Uit și pentru că uit soția mi-a spus: 'Scrie!' Și am scris...'.

În încheierea evenimentului, care a avut loc duminică, Dragoș Nelersa, președintele ASILR, a promis că aceste seri culturale vor fi continuate, cu punerea în practică și a altor inițiative ale creatorilor israelieni de limbă română. AGERPRES/(AS - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)