O expoziție stradală de postere ce spun povestea a zece dintre cele mai importante descoperiri arheologice din județul Sălaj, din perioada Neoliticului până în Evul Mediu, precum o situlă (găleată) din epoca bronzului, un pumnal din epoca fierului sau o fibulă romană de aur, este unul din evenimentele prin care Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a marcat, miercuri, Ziua Culturii Naționale.

Aceste descoperiri, care au avut un impact semnificativ atât pe plan național, cât și internațional, sunt prezentate într-un format accesibil publicului larg, oferind o incursiune captivantă în istoria noastră locală.

'Conceptul nostru despre expoziția de postere, de Ziua Culturii Naționale, este de fapt o încercare de a realiza un top, o selecție a zece descoperiri arheologice din Sălaj, pe care noi le considerăm de importanță nu doar județeană, ci în unele cazuri chiar internațională. Asta pentru că, de fapt, cultura nu înseamnă doar Eminescu. Știm foarte bine că totul rămâne blocat în paradigma asta cu ziua de naștere. E o convenție, s-a stabilit ca astăzi să fie ziua culturii noastre, pentru că e un poet național, însă nu e singurul reprezentant al culturii naționale, bineînțeles', a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, arheologul Horea Pop, din cadrul Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU/AGERPRES

Printre descoperirile arheologice readuse în atenția publicului se numără o situlă (găleată) din epoca bronzului, un pumnal cu teacă de bronz din epoca fierului, o diplomă militară ce consfințește transformarea Daciei în provincie romană sau o fibulă romană de aur, cu o greutate de circa o jumătate de kilogram, ornată cu o piatră mare ovală de onix.

Potrivit arheologului de la muzeul din Zalău, multe din aceste descoperiri, pe lângă importanța lor arheologică, au și o poveste interesantă, așa cum este și cea a pumnalului cu o vechime de circa 2.600 de ani, recuperat de fostul director al muzeului, Alexandru Matei, la patru decenii de la găsirea lui, în 1936.

'Spada de bronz ar fi fost descoperită întâmplător, în anul 1936, de către localnici din Firminiș, într-un loc situat în apropierea cimitirului actual. După toate indiciile și informațiile culese de către Al. V. Matei, cel care va achiziționa piesa patru decenii mai târziu, se pare că aceasta provenea dintr-un mormânt. Spada scurtă de bronz și mai ales teaca sa reprezintă, după mărturia specialiștilor, unele dintre cele mai bune realizări, atât artistice, cât și tehnologice, ale perioadei scitice de pe teritoriul românesc. Evident, acest aspect se datorează și stării sale excelente de conservare, după mai bine de două milenii și jumătate. Spada lungă de 36,5 cm a fost confecționată prin turnare dintr-un bronz de foarte bună calitate. Atât lama, cât și mânerul sunt ornamentate cu niște incizii late, verticale. Teaca pumnalului este însă o realizare de înaltă măiestrie artistică. Este realizată tot prin turnare și măsoară și ea 36,5 cm. (...) Piesele de la Firminiș se numără printre cele mai timpurii realizări atribuite artei scitice din estul Bazinului Carpatic', se precizează pe posterul dedicat acestei descoperiri.

O altă piesă importantă este fibula romană de aur de la Șimleu Silvaniei.

'Apoi, iarăși o piesă emblematică pentru zona Sălajului este o fibulă imperială română din aur, ce a fost oferită ca grad de echivalență între împăratul roman de atunci și o căpetenie gepidă, de la mijlocul secolul V. Piesa face parte, de fapt, dintr-un tezaur care a fost descoperit la 1797 și un alt lot la 1889, descoperit la Șimleu Silvaniei. Lotul din 1797 este la Viena și cel din 1889 este la Budapesta. Fibula este o piesă de excepție și cântărește circa o jumătate de kilogram', a adăugat Horea Pop. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)