Meşterul popular Liliana Arapu transmite mai departe, la Şcoala Populară de Artă "Constantin Brâncuşi", secretele realizării iilor cusute cu migală, covoarelor ţesute cu măiestrie şi podoabelor decorative ce amintesc de vechile sărbători româneşti.

De copil, Liliana Arapu a fost fascinată de lucrurile simple, dar pline de farmec, din casa bunicilor.

Fiecare covor ţesut cu grijă, fiecare ie cusută în răgazul serilor lungi de iarnă spunea o poveste. Şezătorile, poveştile spuse de bătrâni şi bucuria de a crea cu propriile mâini au fost primele lecţii care au trezit în ea dorinţa de a păstra viu acest tezaur, se arată într-o postare pe pagina de Facebook "Autentic gorjenesc".

"Cu timpul, ceea ce era o curiozitate s-a transformat într-o chemare. Liliana a învăţat să respecte fiecare etapă a meşteşugului: să caute cele mai bune materiale, să-şi aleagă cu grijă modelele, să îşi inspire lucrările din natură, din simbolurile tradiţionale româneşti şi din legendele populare. Fiecare cusătură, fiecare fir împletit poartă nu doar o tehnică, ci şi o rugăciune, o emoţie, o poveste. Astăzi, Liliana Arapu este mai mult decât un meşter popular. Este o păstrătoare a identităţii noastre. La Şcoala Populară de Artă 'Constantin Brâncuşi', ea nu doar creează opere minunate, ci transmite mai departe meşteşugul său, insuflând elevilor săi respectul şi pasiunea pentru tradiţiile noastre. Prin mâinile sale renasc modele de ii cusute cu migală, covoare ţesute cu măiestrie şi podoabe decorative ce amintesc de vechile sărbători româneşti", se menţionează în postare.

Meşterul popular spune că fiecare creaţie a sa este un omagiu adus celor care, de-a lungul veacurilor, au păstrat vie această artă.

În cadrul atelierelor sale, Liliana Arapu îşi invită elevii să redescopere bucuria de a crea cu mâinile lor, dar şi cu inima.

"Mâinile mele lucrează, dar sufletul creează. În fiecare cusătură e o parte din mine şi din istoria noastră. Şi aşa va rămâne, pentru cei care vor veni după noi", precizează Liliana Arapu, citată în postare. AGERPRES/(AS - autor: Oana Popescu, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Autentic gorjenesc/Facebook.com