Jurnalistul Ion M. Ioniţă, redactor şef Historia, a afirmat, miercuri, că volumul "Media şi Inteligenţa Artificială", lansat, miercuri, la standul Editurii Tritonic Books din cadrul Gaudeamus, este deosebit de actual, avertizând asupra dimensiunii pericolului la care suntem supuşi fără o educaţie digitală, care să ne ferească să credem în TikTok mai mult decât în familia noastră.

"Nici nu mai pot să-i spun cât de actuală este. Practic, zilele astea, toată lumea se întreabă ce ni se întâmplă. Şi ideea este că nu ne-am lămurit încă, nu am înţeles pe deplin, de abia acum începem să înţelegem că suntem, practic, victimele unor acţiuni care se întâmplă în social media şi înţelegem care este dimensiunea pericolului la care suntem supuşi", a spus Ioniţă.

El a arătat că inteligenţa artificială a schimbat complet modul în care ne raportăm la viaţă şi la realitate prin prisma influenţelor social media.

"Şi, într-adevăr, autorii acestei cărţi îşi pun întrebarea: 'Mai are rost presa în lumea de azi?' 'Jurnaliştii mai folosesc la ceva?' Pentru că oricine are un telefon mobil - şi toată lumea are telefon mobil - poate să fie creator de ştiri, creator de conţinut, să răspândească orice fel de gând îi trece prin cap. Şi atunci ce nevoie mai este de oameni care să se ocupe de informaţie, să selecteze informaţia, să o verifice şi să o prezinte publicului. Poate că nu mai e nevoie şi că toată presa şi media vor ajunge la coşul de gunoi al istoriei, aşa cum au dispărut şi conducătorii de trăsuri şi manufacturierii de şei de cai, în afara celor de competiţie.... S-ar putea să fim în situaţia aceasta, să nu înţelegem deloc ce ni se întâmplă, să considerăm că orice apare pe mediile de socializare merită să ne ocupe timpul şi atenţia şi să ne influenţeze oricine din lumea aceasta", a explicat jurnalistul.

Ion M. Ioniţă a atras atenţia că, poate, cel care ne influenţează "ar putea fi un robot, ar putea să fie inteligenţa artificială", proces care va duce, în final, la sfârşitul civilizaţiei umane.

"S-ar putea să fie, în scurt timp, persoane non-umane, s-ar putea să avem de-a face cu inteligenţa artificială în care să credem, cu care să conversăm - de fapt şi facem acest lucru pe telefon - şi să ne capete încrederea şi să ne sfătuiască cum să ne trăim viaţa, chiar să ne definească şi viitorul copiilor noştri prin deciziile pe care le luăm, care nu vor fi decizii în interesul nostru personal şi nici al copiilor noştri, dar vom crede că aşa trebuie. Un fel de nouă religie indusă de TikTok. Şi noi, dacă ajungem să credem în TikTok mai mult decât în familia noastră şi în părinţii noştri şi în copii noştri, înseamnă că civilizaţia umană a ajuns la sfârşit. Nu vreau să fiu catastrofal, dar cred că spre asta ne îndreptăm", a avertizat Ioniţă.

În cadrul lansării, moderată de editorul Bogdan Hrib, profesorul Antonio Momoc a subliniat că "platformele digitale nu sunt surse de informare, ci un spaţiu, o platformă care este pusă la dispoziţia noastră pentru a ne promova produsele sau serviciile".

"Şi acolo, doar ideile cu care rezonăm şi frustrările noastre sunt cele cu care ne vor intersecta. (...) Discutăm despre o algoritmizare a consumului de informaţie. Asta înseamnă că informaţia nu mai ajunge aşa cum eram noi obişnuiţi la fiecare dintre noi, ci se duce în anumite bule-filtru. Aceste bule-filtru sunt practic filtrate de către algoritm şi livrează în mod personalizat, foarte bine croit pe interesele, aşteptările, frustrările, nemulţumirile noastre informaţiile pe care le primim în camerele acestea de ecou din social media şi asta ne izolează", a explicat Momoc.

Potrivit profesorului, în acest fel "ajungem să trăim atât de izolaţi cu aceste informaţii algoritmizate care ne sosesc, încât ne trezim într-o bună dimineaţă că există o altă lume despre care ştiam prea puţin, pentru că nu am fost contemporani cu ea, nu am interacţionat foarte mult cu ea, sau ştiam foarte puţin despre ea din reţelele sociale".

"Şi ne trezim că a doua zi dimineaţă două milioane de oameni votează pe cineva despre care ştiam prea puţin sau poate chiar unii dintre cei care au votat ştiau foarte puţin, dar ştiau foarte multe cu care rezonau în aceste cutii de rezonanţă care sunt aceste bule-filtru şi unde se pot livra, se pot rostogoli şi se pot auzi o serie întreagă de conspiraţii, o serie întreagă de zvonuri, de frustrări, de prejudecăţi, de natură culturală, de natură identitară şi care sunt acolo, dar cu care noi nu rezonăm dacă nu suntem targhetaţi, dacă nu suntem ţintele informaţiilor respective", a arătat Antonio Momoc.

Apărut în Colecţia Comunicare Media a Editurii Tritonic Books, volumul, coordonat de profesorii Antonio Momoc şi Romina Surugiu, urmăreşte impactul tehnologiei IA şi al automatizării asupra jurnalismului, comunicării, publicităţii, educaţiei, artelor, dar şi asupra modelelor de business asociate.

Capitolele cărţii analizează impactul distructiv al noilor tehnologii ale informaţiei asupra industriei comunicării, efectele tehnologiilor care se bazează pe big data şi pe algoritm pentru automatizarea proceselor în industrii diverse. Potrivit autorilor, revoluţia digitală perturbă modelele de afaceri actuale, piaţa media şi gândirea economică dominantă. "Tendinţa este de scădere a costurilor de producţie şi a forţei de muncă umană prin retehnologizare, prin apelul la inteligenţa artificială, automatizare şi robotizare. Noile tehnologii par a avea puterea de a desfiinţa industrii întregi şi de a schimba complet piaţa muncii", precizează autorii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)