O icoană din vechiul iconostas al Bisericii ''Sfântul Nicolae'' de la Cernica, descoperită la aproape 40 de ani de la dispariţie, va reveni în patrimoniul Mănăstirii Cernica, fiind restituită aşezământului monahal din apropierea Capitalei.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Intitulat "Duminica Samarinencii", fragmentul de catapetasmă, datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, început de secol XIX, care ar fi trebuit să fie scos la licitaţie, va fi donat mănăstirii de Asociaţia Comercianţilor de Opere de Artă din România şi Casa de licitaţie Artmark.

"Ea provine dintr-o colecţie privată. (...) Esenţa este cunoscută: începe cu atentatul împotriva patrimoniului bisericilor, în anii '80, când în buldozerele au distrus.... s-au rătăcit, s-au pierdut, s-au rătăcit.... Amintiţi-vă cum stăteau oamenii când a fost distrusă Biserica Văcăreşti, ce priveghi a fost atunci din partea oamenilor care veneau şi se uitau, nu le venea să creadă. Şi atunci, fireşte că lumea a luat tot felul de lucruri", a spus preşedintele Grupului Artmark, Horia Roman Patapievici, într-o conferinţă de presă dedicată anunţării evenimentului.

El a precizat că lucrarea a fost achiziţionată de la o altă casă de licitaţie, în 2015.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Şi noi ne am dat seama că ea face parte sau poate face parte din vechiul iconostas al Bisericii "Sfântul Nicolae", cu câteva zile înainte de Licitaţia de artă sacră de săptămâna trecută. Şi atunci s-a făcut un mic conclav ACOAR, Asociaţia Comercianţilor de Obiecte de Artă din România, Artmark şi proprietarul, care este sursa acestei generozităţi, au decis să donăm mănăstirii pentru întregirea obiectului de artă. Începe cu buldozerele lui Ceauşescu şi se încheie cu un act de generozitate pură", a explicat Patapievici.

Preşedintele Artmark a mai arătat că lucrarea, într-o stare excelentă, a fost restaurată şi a refuzat să dezvăluie numele proprietarului donator.

Prezent la eveniment, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a apreciat că această icoană are o valoare deosebită, întrucât surprinde una dintre cele mai frumoase scene din Sfânta Scriptură, întâlnirea lui Iisus Hristos cu femeia samarineancă, un "dialog care pledează pentru respectul celuilalt, pentru universalismul învăţăturii lui Hristos".
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Această întâlnire din jurul unei fântâni şi din jurul ideii de apă, care simbolizează mereu viaţa, este o scenă a dialogului ultra rafinat, dacă stăm să ne gândim şi citim acum din memorialul Evangheliilor, care redau riguros această discuţie, întrucât apostolii au ajuns şi ei şi au mai prins e un dialog din această discuţie. (...) E un dialog de mare rafinament. Iisus vorbeşte cu această femeie despre Apa Vieţii, despre persoana lui, care este însăşi viaţa, despre faptul că Apa Vieţii, spre deosebire de apa din fântână, pe care chiar dacă o bei tot vei înseta, Apa Vieţii, adică învăţătura Lui, învăţătură menită să îndrepte în radical omul, este o învăţătură care stinge un tip de sete pe care încă îl resimţim noi şi astăzi, după 2000 de ani. Setea de adevăr, setea de lucru deplin, de lucru prin excelenţă frumos, bun şi drept", a punctat Bănescu.

Vasile Bănescu a elogiat "actul de generozitate şi de dreptate al recuperării unei icoane deosebite de către posesorul lui de drept, care a fost Mănăstirea Cernica".

"Când s-a destrămat acel iconostas, în 1987, înţeleg că această icoană a fost ruptă de contextul ei firesc. Iată, după 37 de ani, se întoarce. Sfârşitul anilor '80, se ştie, a fost o culme a agresiunii regimului cu sensibilitate de buldozer la adresa credinţei şi a Bisericii, o culme a agresiunii, care fac condus la dărâmarea de biserici, la despre marea patrimoniului bisericesc, mai ales în Bucureşti. De aceea, repet, acest gen este unul care împlineşte cumva şi dreptatea şi, în acelaşi timp, împlineşte o aşteptare. (...) O icoană se întoarce acasă" a mai spus Vasile Bănescu.

Potrivit stareţului Mânăstirii Cernica, protosinghelul Vasile Pîrjol, iconostasul Bisericii "Sfântul Nicolae", din care face parte şi icoana recuperată, a fost zugrăvit în anii 1800 de şcoala de pictură de la Cernica, şcoală care la acea vreme era condusă de călugării aşezământului.

O serie de piese din vechea catapeteasmă a acestei biserici, care a fost demontată, sunt expuse în muzeul mânăstirii, icoana de faţă întregind patrimoniul monahal.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"Catapeteasma a fost dezasamblată şi fiindcă era veche, iar atunci când s-a demolat Biserica Sfânta Vineri, s-a hotărât, la nivel de Arhiepiscopia Bucureştilor, ca o parte din biserica aceasta şi respectiv catapeteasma, care era împodobită cu icoane, toate ferecate cu argint, să fie adusă la Cernica şi să fie păstrată. Şi iată că, în 2017, cei de la Biserica Sfânta Vineri, făcând o altă biserică pe un alt amplasament, au revendicat această catapeteasmă pe care noi le-am întors-o şi am fost nevoiţi să facem o altă catapeteasmă, să o punem la Biserica "Sfântul Nicolae". În '86, '87, atunci, catapeteasma veche a fost expusă, cele mai multe fragmente rezultate în urma demontării au fost expuse în colecţia muzeală a mănăstirii noastre şi la inventar, cel puţin mai târziu, s-a văzut că lipsesc nişte piese. Ne-am bucurat că a apărut în această preestigioasă casă de artă şi ne-am bucurat şi mai mult când am văzut demersul lor şi intenţia bună a fost să reîntoarcă la Mănăstrirea Cernica. Bucuria este ca atunci când ai un copil şi vine acasă şi se reîntregeşte familia. Sperăm că, dacă vor mai apărea şi în alte locuri fragmente din această catapeteasmă, să le putem aduce înapoi într-o formă sau alta", a declarat presei Vasile Pîrjol.

Mănăstirea Cernica a fost ridicată în anul 1608 în timpul domniei lui Radu Şerban şi a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Ştirbei, şi de soţia sa, Chiajna. Complexul monahal de la Cernica a reprezentat o adevărată şcoală de educaţie monastică. În cadrul mănăstirii s-au construit trei biserici şi trei paraclise. Biserica Mare, cu hramul Sf. Nicolae, a fost avariată la cutremurul din 1802 şi reparată în anii 1809-1815 de arhimandritul Timotei. O reparaţie capitală s-a făcut în anul 1925, după ce în urma unui cutremur în anul 1838 o turlă s-a dărâmat, iar în 1923 a avut loc un incendiu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO