Primăria comunei Soleşti a primit drept de preempţiune pentru cumpărarea Conacului Rosetti-Solescu, în care a locuit Elena Cuza, prima Doamnă a Principatelor Unite, înmormântată în comună.

Primarul comunei Soleşti, Mona Bujor, a declarat miercuri, presei, că în urma discuţiilor purtate cu urmaşii nepoatelor Elenei Cuza, cei care au în proprietate imobilul, aceştia au fost de acord să vândă autorităţilor locale conacul, actualmente aflat în paragină.

"Eu doresc să intre în circuitul turistic, doresc să-l păstrăm ca muzeu. E un vechi proiect de suflet al meu, nu am reuşit să facem acest lucru pentru că neavând conacul în proprietate, nu am putut accesa fonduri. Am putut în schimb, printr-un act lăsat de familia Rosetti, prin care donează biserica Adormirea Maicii Domnului locuitorilor comunei Soleşti din imediata vecinătate, să reabilităm complexul mortuar în care odihneşte Elena Cuza, printr-un proiect transfrontalier România - Republica Moldova. Ar fi fost foarte important să avem documente pe conac, dar aşa toţi banii s-au dus pe un conac din Republica Moldova. E o zi importantă pentru mine, în condiţiile în care ani de zile la rând am fost acuzaţi că nu facem nimic. Nu am putut face lucrurile forţat, atâta timp cât imobilul avea nişte proprietari", a declarat Mona Bujor.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Ciprian Trifan, a precizat că prin obţinerea dreptului de preempţiune s-a atins o treaptă importantă în dialogul purtat cu reprezentanţii familiei Rosetti, după ce de-a lungul vremii au fost foarte multe discuţii privind preluarea conacului.

"Este un pas înainte, pentru că ne dă nouă posibilitatea de a fi primii care negociază acest lucru şi de a reda conacul circuitului turistic-muzeal şi comunităţii în care a fost construit. Dacă acest conac va ajunge în proprietatea noastră în urma discuţiilor, vom avea un dialog permanent cu comunitatea, cu primăria, vom face în aşa fel încât să-l introducem într-un proiect european. Sunt anumite ghiduri şi pe PNRR, care permit investiţii în astfel de edificii. Să avem un act de proprietate şi în acel moment vom găsi soluţii. Sunt soluţii legislative care permit formarea de asociaţii de dezvoltare, în aşa fel încât să aducem la lumină acest conac", a spus Ciprian Trifan.

În cadrul discuţiilor purtate de autorităţi cu proprietarii, aceştia au exclus varianta donării conacului către comunitate. Aceştia solicită suma de 200.000 de dolari pentru imobil.

Printr-un raport de evaluare a imobilului şi a terenului solicitat de autorităţile locale, valoarea a fost stabilită la aproximativ 50.000 de euro, bani pe care îi poate plăti primăria. Diferenţa ar putea fi obţinută în urma unui parteneriat public-privat.

Conacul, pe vremuri o casă impunătoare cu parter şi etaj, îmbinând elemente tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic, se află acum în paragină. Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Vaslui, imobilul, ridicat de Gheorghe Iordachi Rosăt, tatăl Elenei Cuza, a fost expropriat în anul 1949 şi trecut în administrarea G.A.S. Fălciu, respectiv a Sfatului Popular al comunei Soleşti.

Cutremurul din 1977 a avariat puternic imobilul, acestui fapt urmându-i o serie de lucrări făcute fără a se ţine cont de proiect şi de condiţiile impuse de aviz, întreprinse de către Cooperativa Judeţeană "Constructorul" în anii 1979-1980, fiind sistate de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă şi Muzeul Judeţean Vaslui, în calitate de beneficiari.

"În anul 1983, monumentul a trecut în administrarea operativă a Trustului I.A.S. Vaslui, care a întreprins o serie de intervenţii brutale, mutilând, în special, finisajele exterioare. În anul 2001, monumentul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Soleşti. În anul 2002, moştenitorii ultimului proprietar, Theodor Rosetti (fratele Elenei Cuza - n.r.), Claudia Paulus-Amashaufer, Anne Christine Rosetti şi Stephane Rosetti-Solesco, au solicitat restituirea în natură sau în echivalent bănesc la preţul real de circulaţie a imobilului. În prezent, conacul Rosetti-Solescu se găseşte într-o stare avansată de degradare. Pereţii portanţi prezintă fisuri şi dislocări, urmare a cutremurelor din 1977 şi 1990. Acoperişul din zona de sud-est este distrus de intemperii, iar terasa de pe faţada de vest este prăbuşită. Învelitoarea îmbătrânită şi deteriorată facilitează pătrunderea apelor rezultate din precipitaţii, accelerând procesul de degradare. Planşeele sunt fisurate şi parţial dislocate. Pardoselile, tâmplăria şi sobele de teracotă sunt disparate, iar instalaţia electrică distrusă", se arată într-un raport al DJC Vaslui. AGERPRES / (A, AS - autor: Loredana Ciobanu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)