Casa Aron Pumnul, în care a trăit Eminescu pe perioada studiilor la Cernăuţi, are nevoie urgentă de consolidare
Casa profesorului Aron Pumnul, în care a locuit poetul Mihai Eminescu pe perioada studiilor de la Cernăuţi, are nevoie urgentă de consolidare şi reabilitare, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, preşedintele Fundaţiei culturale de binefacere "Casa Limbii Române" din Cernăuţi, Ana-Cristina Tărâţeanu-Mihaiesi.
Potrivit sursei citate, imobilul, care ar fi trebuit să găzduiască Muzeul "Mihai Eminescu", aparţine oraşului Cernăuţi, însă este dat spre administrare, până în 2024, Fundaţiei "Casa Limbii Române".
Pe fondul războiului din Ucraina, autorităţile de la Cernăuţi nu au fonduri pentru finanţarea proiectului de consolidare a casei lui Aron Pumnul, iar din acest motiv comunitatea românească din această regiune consideră oportună şi necesară o intervenţie a statului român.
"Este o urgenţă. Casa este din lut şi paie şi se află în paragină. E critică deja situaţia. Din păcate, posibilitatea prăbuşirii pereţilor acestei case este din ce în ce mai mare de la o zi la alta. Pe zi ce trece, situaţia se agravează tot mai mult. Ploile, zăpada o afectează. Ea nu mai este locuită din 2013. Cine ştie cât va mai dura până începe să se prăbuşească pereţii originali, care sunt din lut şi paie", a afirmat Ana-Cristina Tărâţeanu-Mihaiesi, fiica fostului academician Vasile Tărâţeanu, care s-a stins din viaţă pe 8 august 2022 la vârsta de 76 de ani.
Preşedintele Fundaţiei culturale de binefacere "Casa Limbii Române" consideră că spaţiul în care au locuit Mihai Eminescu şi profesorul său de Limba română, Aron Pumnul, reprezintă un simbol al românismului din Ucraina, iar românii de pretutindeni au obligaţia să îl refacă.
"Nu mai avem timp. Şi aşa s-a prelungit timpul, cu COVID-ul, şi cu războiul. Nu mai avem timp. Este obligaţia românilor faţă de neamul nostru românesc, de spiritualitatea noastră, de Mihai Eminescu, de Bucovina. Este obligaţia tuturor românilor, de pretutindeni", a adăugat Ana-Cristina Tărâţeanu-Mihaiesi.
***
Lingvist, filolog şi istoric, Aron Pumnul a fost profesorul poetului naţional Mihai Eminescu, la Cernăuţi, şi fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.
Cărturarul Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie 1818, în satul Cuciulata, judeţul Braşov. A urmat şcoala primară la Odorhei, apoi, din 1836, liceul din Blaj, unde i-a avut ca profesori pe George Bariţiu şi Simion Bărnuţiu, care l-au îndrumat spre studiul filosofiei, arată lucrarea "Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900" (Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1979). A fost elev al Liceului Piarist din Cluj, începând din 1841, timp de doi ani.
Episcopia din Blaj i-a acordat o bursă de studii şi din 1843 a urmat cursuri de teologie şi filosofie la Universitatea din Viena. Aici, Aron Pumnul a organizat societatea studenţească "Românimea cea tânără", cu un program luminist şi naţional, în tradiţia Şcolii ardelene ("Dicţionarul scriitorilor români" Ed. Albatros, Bucureşti, 2001).
Şi-a făcut debutul în publicistică, în 1845, în "Foaie pentru minte, inimă şi literatură'', cu un studiu privitor la ortografia limbii române ("Literele corespunzătoare firei limbei rumâneşti şi încă ceva"). În 1847, a fost redactor şi colaborator, cu articole filosofice şi de morală religioasă, la revista lui Timotei Cipariu "Organul luminei", apoi la ''Învăţătorul poporului'', unde a publicat "Viaţa năciunei române, dulceaţa limbei şi a simţemîntelor ei" (1848).
Aron Pumnul a participat intens la evenimentele din timpul Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania şi a influenţat acţiunile tinerilor intelectuali români din Blaj, al căror îndrumător spiritual era. A fost membru al comitetului românesc permanent de la Sibiu. La iniţiativa sa, a fost convocată o întrunire, la Blaj, în martie 1848, la care au participat profesori, teologi şi elevi ai claselor superioare. Majoritatea s-a pronunţat pentru adoptarea unei atitudini mai ferme, chiar revoluţionare. S-a luat legătura cu avocaţii români de la Târgu Mureş, Avram Iancu şi Alexandru Papu-Ilarian, şi s-a ajuns la hotărârea privind convocarea unei adunări generale a românilor la Blaj, în Duminica Tomei (18/30 aprilie).
În aceste împrejurări, cărturarul a redactat o proclamaţie, care cuprindea îndemnuri la pace şi înţelegere între naţiunile din Transilvania şi propunea, ca la adunare, să participe protopopii, precum şi câte doi preoţi şi tot atâţia locuitori din fiecare sat, indiferent de confesiune. Autorităţile au început să ia măsuri de intimidare a românilor. Însuşi guvernatorul Teleki se temea de faptul că românii se vor întruni, indiferent de măsurile luate, dar şi de faptul că mai mulţi emisari din Principate vor fi prezenţi la această adunare. Prin urmare, la Adunarea din Duminica Tomei au participat doar locuitorii satelor învecinate, preoţi, ţărani şi intelectuali, Aron Pumnul şi numeroşi alţi fruntaşi români lipsind ("Istoria românilor - Constituirea României moderne (1821-1878)", vol. II, tom I, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Ajuns la Bucureşti, a fost numit comisar de propagandă de către Guvernul provizoriu. După înăbuşirea revoluţiei, s-a refugiat la Iaşi, apoi la Cernăuţi, unde a fost primit de istoricul român Eudoxiu Hurmuzachi şi unde a rămas până la sfârşitul vieţii. A fost unul dintre conducătorii mişcării de renaştere naţională a românilor din Bucovina, continuând, în scris, lupta pentru drepturile românilor. A început imediat colaborarea la revista "Bucovina".
În 1849 a devenit primul profesor de limba şi literatura română la liceul german din Cernăuţi. Ca profesor a exercitat o extraordinară influenţă asupra elevilor săi, printre care s-a aflat şi Mihai Eminescu. În 1850, a publicat la Cernăuţi lucrarea de lingvistică "Convorbire între un tată şi-ntre fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti". A alcătuit prima antologie de literatură română - "Lepturariu românesc cules den scriptori rumâni" (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), o lucrare valoroasă din punct de vedere documentar, având un caracter preponderent didactic. A elaborat şi o gramatică a limbii române, în limba germană "Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen" (1864, Viena), notează "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2001).
La moartea sa (12/24 ianuarie 1866), elevii săi au scos broşura "Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul", în care tânărul poet Mihai Eminescu a debutat cu poezia "La mormântul lui Arune Pumnul" (1866). AGERPRES/(A, AS - autor: Cristian Lupaşcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cristian Mungiu: Fondul cinematografic - subfinanțat, deoarece unele dintre fonduri nu sunt încasate
Fondul cinematografic este subfinanțat pentru că unele dintre fondurile prevăzute în lege nu sunt încasate, nu a fost virată taxa pe jocuri de noroc, iar datoria acumulată până în prezent este de cel puțin 130 de milioane de euro, a atras atenția regizorul Cristian Mungiu. 'Cinematografia română nu primește ba
Filmul 'Fjord', câștigător Palme d'Or, va fi proiectat în avanpremieră, pe 13 iunie, în circa 90 de cinematografe din țară
Filmul Fjord, regizat de Cristian Mungiu și recompensat anul acesta cu premiul Palme d'Or, va fi proiectat în avanpremieră în România pe 13 iunie, într-o proiecție unică organizată simultan în aproximativ 90 de cinematografe din 52 de orașe. Anunțul a fost făcut luni de regizor, în cadrul unei conferințe de presă.
PS Timotei Prahoveanul, la slujba din ziua Cincizecimii: Duhul Sfânt sfințește viața fiecăruia dintre noi
Duhul Sfânt sfințește viața fiecăruia dintre noi, mai ales atunci când avem puterea să ne recunoaștem limitele și să cerem cu smerenie acest lucru, le-a transmis Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală la Sfânta Liturghie din duminica
AnulBrâncuși/Expoziția 'A fi sau a nu fi' de Alfred Dumitriu, vernisată în Parcul Domnesc al Primăriei Brebu din județul Prahova
Expoziția de sculptură 'A fi sau a nu fi', realizată de sculptorul Alfred Dumitriu, a fost vernisată la sfârșitul acestei săptămâni, sub auspiciile Anului Omagial 'Constantin Brâncuși 150', în Parcul Domnesc al Primăriei Brebu din județul Prahova. Artistul a expus lucrări inspirate din mitologie, istorie și filosofie, de
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc, duminică, Pogorârea Sfântului Duh - Rusaliile
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc, duminică, Pogorârea Sfântului Duh - Rusaliile. Praznicul mai este numit Cincizecimea, deoarece se sărbătorește la cincizeci de zile de la
Mitropolitul Basarabiei, IPS Petru, a cerut retragerea din slujire; IPS Teofan, numit locțiitor
Arhiepiscopul Chișinăului și Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, a depus cerere de retragere din slujire, invocând motive de vârstă, sănătate și binele Bisericii, a informat, sâmbătă, Patriarhia Română. Potrivit unui comunicat al Patriarhiei, cererea urmează să fie analizată în cadrul
A murit fosta crainică Sanda Țăranu; UNITER: O voce calmă și caldă, un om de o eleganță aparte, de o noblețe desăvârșită
Sanda Țăranu, fostă prezentatoare a Televiziunii Române (1963 - 1998), actriță, realizatoare și prezentatoare de emisiuni de radio și TV, jurnalistă și traducătoare, a murit la vârsta de 87 de ani. ''Am aflat cu tristețe că ne-a părăsit doamna Sanda Țăranu, figură emblematică a Televiziunii Române. Actriță, jurnalistă
1 Iunie/Cristian Șofron: Nu am vrut să fiu nici aviator, nici scafandru; de când mă știu acesta a fost drumul
Cei mai mulți îl știu drept 'Mihu' din 'Toate pânzele sus', însă actorul Cristian Șofron a debutat la vârsta de numai 13 ani în filmul 'Atunci i-am condamnat pe toți la moarte', în regia lui Sergiu Nicolaescu, după ecranizarea nuvelei 'Moartea lui Ipu' de Titus Popovici. De fa
1 Iunie/ Ștefan Iancu: Nu m-am separat atât de tare de copilul din mine; nu am vrut să îl pierd
A intrat în lumea artistică încă de la vârsta de 4 ani și a ajuns să joace alături de Keira Knightley și Steven Segal. A dat viață personajului Tudoruț în filmul regizat de Cristian Mungiu ''Amintiri din Epoca de Aur'' (2009) și a încântat publicul în ''Kyra Kyralina'' (2014), de Dan Pița. Ștef
1 Iunie /Cosmin Șofron îi îndeamnă pe copiii de azi: Să fie sinceri cu ei și să citească mult
'Să nu te lași!' i-a spus Olga Tudorache copilului Cosmin Șofron, care avea doar 13 ani, la premiera filmului 'Vreau să știu de ce am aripi'. Și nu s-a lăsat. Nu ar fi putut să nu mai stea de vorbă niciodată cu Valeria Seciu sau cu Ovidiu Iuliu Moldovan sau cu Gheorghe Dinică. Astăzi îl regăsim în tru
1 Iunie/ Medeea Marinescu - mesaj pentru copii: Să se bucure căutând prietenia oamenilor din jur
A debutat la vârsta de trei ani în filmul 'Iarna bobocilor', dar a ajuns să fie recunoscută abia după alți patru ani, după ce a jucat în filmul fantezie 'Maria Mirabela' al lui Ion Popescu Gopo. Este Medeea Marinescu, azi actriță la Teatrul Național 'Ion Luca Caragiale' din București.
Cluj: Fundația Regală Margareta a României - 35 de ani de fapte bune în fotografii AGERPRES (GALERIE FOTO)
Istoria de 35 de ani a Fundației Regale Margareta a României este prezentată într-o expoziție fotografică, al cărei vernisaj a avut loc, vineri, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Foto: (c) Marius Septimiu Avram / AG
Dronă căzută la Galați/ Patriarhia: Rugăciune și solidaritate pentru persoanele afectate
Patriarhia Română a adresat un îndemn la rugăciune pentru toți cei afectați în urma prăbușirii unei drone în Galați, pentru vindecarea celor răniți și pentru întărirea sufletească a familiilor. ''Patriarhia Română își exprimă profunda îngrijorare și solidaritate față de locuitorii municip
Tulcea: Începe Festivalul filmului european
Tulcenii sunt așteptați, începând de sâmbătă, la Festivalul filmului european, eveniment care le propune iubitorilor de cinema lungmetraje premiate de la concursuri internaționale de profil, Gala de deschidere a festivalului urmând să fie găzduită de cunoscutul critic de film Victor Morozov. Festivalul filmului european
Demeter Andras: Continui să-mi exercit mandatul până la publicarea decretului de eliberare din funcție
Ministrul demisionar al Culturii, Demeter Andras Istvan, a anunțat, vineri, că, până la publicarea decretului privind eliberarea din funcție, își exercită mandatul ''cu aceeași determinare''. ''Luni, 25 mai, la ora 17:00, am pus la dispoziția premierului demisia mea. În așteptarea deciziei sale și a pa








