Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat, miercuri, că pentru realizarea proiectului de restaurare, consolidare, extindere şi reamenajare a sediului Muzeului Naţional de Istorie a României au fost alocaţi 100 de milioane de euro.

Turcan a participat la o conferinţă de presă organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României cu prilejul finalizării caietului de sarcini pentru lansarea licitaţiei în vederea realizării documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI) pentru proiectul de restaurare, consolidare, extindere şi reamenajare a sediului MNIR.

"Vă mărturisesc că este un moment extrem de important şi pentru care fiecare zi a mandatului de ministru am alocat-o pentru a ajunge, în sfârşit, să intrăm într-o linie dreaptă cu o investiţie de 100 de milioane de euro pentru refacerea Muzeului Naţional de Istorie a României. Această investiţie este posibilă în baza unui acord de finanţare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi restaurarea, refacerea acestui muzeu este a doua cea mai mare investiţie într-un monument istoric pe care îl realizează o instituţie a statului după Palatul Culturii din Iaşi şi vorbim despre o suprafaţă totală de 34.000 de metri pătraţi", a precizat ministrul.

Turcan a adăugat că a fost depusă la SEAP documentaţia pentru atribuirea fazei DALI pentru refacerea muzeului, urmând ca, probabil în două zile, aceasta să fie urcată pe site după parcurgerea celorlalte etape obligatorii - verificarea de către Ministerul de Finanţe şi validarea de către Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice.

"Aşadar am făcut primul pas. A fost un pas pentru care am lucrat cot la cot cu domnul director (Ernest Oberlander Târnoveanu, managerul MNIR) şi cu echipa domniei sale, împreună cu echipa de la Unitatea de Management a Proiectului, care va derula această investiţie. Pentru a ajunge în acest punct, va trebui finalizată nota de documentare şi toată documentaţia tehnică necesară depunerii acestui proiect în faza DALI", a completat Raluca Turcan.

În cadrul conferinţei de presă, Diana Corjan, de la Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a precizat că, după faza DALI, care durează de regulă circa şase luni, va solicita urgentarea procedurilor prin adoptarea soluţiei "proiectare cu execuţie".

"Etapele pentru o astfel de investiţie sunt elaborarea studiului DALI, proiect tehnic şi începerea lucrărilor de execuţie. Din experienţa administrativă pe care o am, cunosc că pentru a scurta toate procedurile şi implicit timpul pentru documentaţie există soluţia proiectare cu execuţie şi Unitatea de Management a Proiectului va merge pe această soluţie ca, după faza DALI, să solicităm proiectare cu execuţie, astfel încât timpul să fie cel mai scurt cu putinţă", a explicat Corjan.

În ceea ce priveşte mutarea exponatelor MNIR, unele deja pregătite pentru acest proces, Raluca Turcan a precizat că se are în vedere identificarea a unor noi spaţii pentru depozitare, inclusiv cu concursul Ministerului Apărării, şi a dat asigurări că la construcţia bugetului pentru anul viitor va exista o componentă de asigurare a transportului şi derulare a procesului de mutare a exponatelor în momentul în care va exista deja o predictibilitate a începerii efective a lucrărilor de restaurare.

Potrivit ministrului, acordul de împrumut BDCE, cu o valoare de 270 de milioane de euro, se află în a treia tranşă, deoarece include mai multe investiţii: reabilitarea clădirii Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, construirea unei noi săli de concerte în Iaşi destinată Operei Naţionale, Teatrul Naţional şi Opera Română Cluj, Vila Ion I. C. Brătianu din Bucureşti, Conacul Vârnav Liteanu din judeţul Suceava, Vila Florica de la Ştefăneşti din judeţul Argeş şi Muzeul Revoluţiei Anticomuniste de la Timişoara.

Durata acordului este până în 2027, aceasta însemnând ca toate obiectivele finanţate să fie atunci finalizate. Există şi posibilitatea ca dacă la momentul 2027 vor fi contracte în derulare acordul cu BDCE să nu se întrerupă în mod arbitrar, ci să fie prelungit prin hotărâri de guvern până când proiectele aflate atunci în execuţie vor fi finalizate.

Potrivit directorului general al MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu, restaurarea clădirii muzeului a început în septembrie 2002 şi s-a oprit în 2006, din cauza încălcării prevederilor legale privind investiţiile.

"În 2015 am încercat să organizăm un concurs de soluţii, care, din păcate, a fost un mare eşec. Am pierdut mai bine de şase ani în dispute judiciare cu Ordinul Arhitecţilor. În acest moment se deschide o nouă perspectivă. Sper ca ea să fie una care să ducă la consolidarea clădirii, la restaurarea şi la refacerea muzeului şi deschiderea lui pentru public, pentru că de 20 de ani muzeul este doar parţial vizitabil", declara Oberlander Târnoveanu, anul trecut, pentru AGERPRES.

Declaraţia managerului MNIR survenea în momentul anunţării de către fostul ministru Culturii Lucian Romaşcanu că există banii necesari demarării procedurilor pentru începerea lucrărilor de restaurare a acestei instituţii muzeale.

Cu acel prilej, Ernest Oberlander Târnoveanu reamintea că în momentul în care vor începe lucrările vor trebui relocate atât patrimoniul, cât şi laboratoarele şi birourile instituţiei.

"Este o mare încercare, pentru că, până acum, niciun muzeu din România nu a trecut printr-un asemenea proces complex de a reloca patrimoniul, de a face un nou proiect şi apoi de a vedea refăcută clădirea, consolidată şi adaptată funcţionalităţii de muzeu, pentru că această clădire a fost construită între 1894 şi 1899 ca sediu al Poştei. Deci, nu este o clădire pentru un muzeu şi mai ales pentru un muzeu modern din secolul al XXI-lea din Europa", explica directorul general al MNIR. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)