Şapte din zece români evită în mod intenţionat ştirile, fiind preferate informaţiile pozitive, jurnalismul orientat către soluţii şi jurnalismul explicativ, a declarat vineri prof univ dr Raluca Radu, de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Bucureşti, menţionând ca sursă studiul internaţional multianual, condus de Universitatea Oxford, "Digital News Report", din care şi România face parte.

Prezentarea sa online, sub titlul "România în Digital News Report, 2017-2023: consumul de informaţie, evitarea ştirilor şi încrederea în presă", a deschis vineri lucrările în plen ale celei de a opta ediţii a Conferinţei internaţionale "Mass-media în postcomunism", organizată de Universitatea din Oradea în perioada 13 - 14 octombrie.

"Este un fapt că în România şapte din zece persoane evită în mod activ ştirile. Pentru că sunt consumatori de conţinut online şi pe reţele de socializare, ei rămân informaţi dacă există un eveniment. (...) Încrederea în sursele de informaţii fluctuează şi depinde de crize interne şi crize internaţionale. Publicul digital, mai ales tânăr, are încredere în informaţiile pe care le caută în mod activ, dacă se duc pe site-urile redacţiilor. La nivel global, lumea vrea informaţii pozitive, îşi doreşte un jurnalism orientat către soluţii şi, foarte important, jurnalismul explicativ. Cred că aceasta este şansa jurnalismului în viitor, să explice oamenilor mai apăsat ceea ce se întâmplă. Cei mai tineri nu au niciun context şi nu înţeleg de ce se întâmplă diverse lucruri", a spus, în prezentarea sa, Raluca Radu.

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES

Specialista a afirmat că este o tendinţă globală pentru a evita ştirile, schimbând postul când încep programele de ştiri, încercând să evite anumite subiecte care îi afectează emoţional, care cresc gradul de anxietate. "39% din cei întrebaţi au declarat că evită în mod activ ştirile despre Ucraina. Un motiv este că oamenii s-ar putea să se simtă neputincioşi în faţa unor ştiri oribile despre ce se întâmplă lângă noi, pe care, pe de o parte, redacţiile sunt obligate să le informeze", a punctat Raluca Radu.

În deschiderea mai mult prietenească decât oficială a evenimentului au vorbit conf. univ. Florin Ardelean - organizator, prorectorul Sorin Şipoş - director al Şcolii Doctorale a Universităţii, decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării - Gabriel Moisa şi directorul Departamentului Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării - Gabriela Goudenhooft.

Tema specială din acest an a conferinţei este "Mass-media, sub lupa cercetătorilor şi a practicienilor". Toate cele 57 de lucrări prezentate, patru în plen şi celelalte pe cele cinci secţiuni, se vor regăsi în volumul colectiv ce va fi tipărit, ca în fiecare an, la Editura Tritonic, Bucureşti, formând o colecţie şi difuzată în biblioteci. Invitaţii din acest an sunt profesori, specialişti în jurnalism, cercetători din sfera comunicării de masă, studenţi şi jurnalişti din România, Republica Moldova şi Ungaria.

În prezentarea sa "Inteligenţa artificială şi jurnalismul. Tehnologia - duşman sau aliat?", directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a subliniat că evoluţia tehnologică actuală, din ce în ce mai accentuată, supune domeniile media şi instituţiile de presă la provocări nemaiîntâlnite, la care, vrând, nevrând, trebuie să se adapteze din mers.

"Mai mult ca oricând, tehnologia a intervenit în activitatea zilnică a jurnaliştilor. Pandemia mai ales a scos la iveală adaptabilităţi pe care nu le-am avut până în acel moment. Pot spune, cu asumare, că jurnaliştii, ca profesie, au fost, în ultimii 20 - 25 de ani, cei care au trebuit să se adapteze cel mai mult dezvoltării tehnologice, pentru a rămâne în pas cu dezvoltările celorlalte instituţii", a menţionat Claudia Nicolae.

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES

Directorul general AGERPRES a pus accentul pe un fapt cu care mediul jurnalistic se confruntă foarte mult, anume dezinformarea, şi mai ales în rândul tinerilor, "o generaţie fragilă, bombardată informaţional", care nu are o gândire analitică formată în timp.

"Tinerii nu vor veni niciodată către media tradiţională, către online sau către o agenţie de presă. Soluţia ar fi ca noi să ne ducem către ei, în mediile în care ei există, către motoarele pe care ei le folosesc şi cu instrumentele pe care ei le utilizează. AGERPRES s-a adaptat oarecum evoluţiei şi un prim pas a fost generarea, în acest an, a unor NFT-uri care să aducă în atenţia tinerilor, în mediul lor, ceea ce înseamnă o agenţie de presă, istoria unei agenţii de presă şi mai ales informaţiile corecte pe care ei le păstrează şi le transmit mai departe. Deci nu trebuie să aşteptăm ca tinerii să vină spre noi, ci noi să mergem spre ei", a declarat Claudia Nicolae.

A treia lucrare prezentată în plen a fost susţinută de prof. univ. Sandu Frunză, de la UBB din Cluj, cu titlul "Provocări etice şi angoase existenţiale aduse de noile tehnologii ale comunicării media".

"Mesajul conferinţei mele este că în ciuda tuturor ameninţărilor pe care noi le resimţim din partea reţelelor sociale şi a inteligenţei artificiale, trebuie să le întâmpinăm cu optimism şi prietenie. Cred că inteligenţa artificială are nevoie de prietenia inteligenţei umane. În fel acesta, ea va fi mai bine integrată sub aspectul eficienţei şi comunicării etice şi mai ales va fi mai bine integrată în viaţa noastră cotidiană şi ne va scăpa de foarte multe angoase pe care le avem astăzi în raport cu tehnologia. Mizez pe rolul profesioniştilor media în ceea ce priveşte difuzarea de ştiri autentice şi mizez, pentru că eu sunt consilier etic, existenţial, pe rolul deosebit pe care consilierii pot să-l aibă pentru toţi cei care vor să facă ordine în lumea lor, sub aspect informaţional şi comunicaţional", a declarat prof. univ. Sandu Frunză.

Având ca temă "Presa, obiect al cercetării ştiinţifice", profesorul univ dr Marian Petcu, de la FJSC, Universitatea din Bucureşti, a vorbit despre metodologia cercetării în zona ştiinţelor comunicării şi a făcut o serie de observaţii critice în legătură cu taxonomia metodelor şi tehnicilor de cercetare, cu accent pe ce înseamnă documentele sociale, mai ales în era internetului. Pe de altă parte, el a vorbit despre urgenţele din ţara noastră pentru a recupera memoria jurnalismului.

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES

"Noi nu avem memorii de interviuri cu jurnalişti. Imaginaţi-vă, noi avem o jurnalistă de limbă română care împlineşte în curând 104 ani şi nimeni nu se ocupă să-i ia măcar un interviu mai amplu. Se numeşte Biti Caragiale şi trăieşte la Haifa, în Israel şi publică săptămânal în presa de limbă română. Săptămânal, la aproape 104! Este un fenomen pe care noi îl ignorăm. Este cea mai longevivă jurnalistă de limbă română. Pe urmă, avem aproape 400 de jurnalişti care au între 80 şi 92 de ani. Nu se poate să nu le luăm interviuri acestor oameni. Ceea ce ştiu ei nu există în nicio arhivă. Să ne fie clar: şi arhivele au fost tuşate de ideologii. În toate epocile. Ne rămâne sursa orală, pe care noi o ignorăm", a declarat, pentru AGERPRES, prof. Marian Petcu.

Deschiderea şi lucrările în plen au avut loc, vineri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", urmând ca, după-amiază, secţiunile să se desfăşoare la sediul Departamentului de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării (Campus II). Sâmbătă, va avea loc o întâlnire între participanţi şi studenţii specializării jurnalism, în Amfiteatrul "Nicolae Iorga". Tema colocviului este "Jurnalismul - roadele trecutului, provocările prezentului, mizele viitorului".

Prima ediţie a Conferinţei internaţionale "Mass-media în postcomunism", iniţiată de Ioan Laza, împreună cu Florin Ardelean şi echipa Departamentului Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, a avut loc în 2016, la un an după ce la Oradea a avut loc Congresul de istorie a presei.

"De atunci, am avut invitaţi prestigioşi în fiecare an, iar temele au vizat de fiecare dată aspecte ale presei postdecembriste, crizele acesteia. În urmă cu trei ani, la 30 de ani de presă postdecembristă, am făcut un bilanţ al presei. Cred că deja putem vorbi de instituirea unei tradiţii şi să sperăm că aceasta va fi într-un timp cât mai îndelungat", a precizat, pentru AGERPRES, conf. univ. dr. Florin Ardelean.

Foto: (c) Eugenia Paşca / AGERPRES

Evenimentul este organizat de Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Departamentul Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, împreună cu Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Stat din Moldova. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dãdârlat)