O revistă franceză în care apar singurele fotografii care s-au păstrat de la sfinţirea, în 8 octombrie 1922, a catedralei din Alba Iulia în care, câteva zile mai târziu, în 22 octombrie, au fost încoronaţi Regii Ferdinand şi Maria, a fost expusă marţi la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.

"Exponatul lunii octombrie este prilejuit de împlinirea a 101 ani de la sfinţirea 'Bisericii de Încoronare'. Este vorba despre un număr din hebdomadarul 'Le Monde Illustre', în care apar singurele fotografii păstrate de la acest eveniment", au precizat reprezentanţii MNU Alba Iulia.

Cunoscuta revistă franceză a dedicat spaţiu, în numărul din 21 octombrie 1922, evenimentului sfinţirii Catedralei de la Alba Iulia, sub titlul "La benediction solennelle de la Cathedrale d Alba-Julia".

Slujba de sfinţire a început la ora 9.15. După ce a miruit zidurile lăcaşului, mitropolitul Nicolae Bălan a ţinut o predică în care a arătat importanţa oraşului Alba Iulia. Au fost prezenţi peste 100 de preoţi din împrejurimi, mitropolitul Pimen al Moldovei, episcopul Gurie al Basarabiei, episcopul Bartolomeu al Argeşului, episcopul Nicolae Ivan al Clujului, mai mulţi miniştri, dar şi senatori, deputaţi, prefecţi de poliţie, oficialităţi locale.

Un simbol al municipiului Alba Iulia, catedrala a fost ridicată, printr-un uriaş volum de muncă, în circa un an şi jumătate, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcaşul de cult.

Piatra de temelie a fost pusă în 28 martie 1921, a doua zi de Paşte, şantierul fiind vizitat o lună mai târziu, în 27 aprilie, de Ferdinand şi Maria, cu scopul de a constata stadiul lucrărilor executate.

"Iniţial s-a făcut o breşă în zidurile de vest ale fortificaţiei (construite în secolul al XVIII-lea - n.r.) şi au fost demolate sediul comandantului cetăţii şi clădirile anexe, grajduri, magazii'', aflăm dintr-un volum semnat de Ionela Simona Mircea despre locul unde a fost edificat lăcaşul de cult.

Catedrala, care a fost construită după modelul Bisericii Mari a Curţii Domneşti din Târgovişte, cu planul în cruce greacă înscrisă, la care s-au adăugat detalii bizantine şi neoromâneşti, trebuia să amintească şi de fosta ctitorie a lui Mihai Viteazul, de la 1597.

Planurile de construcţie ale ansamblului Catedralei de la Alba Iulia au fost concepute de arhitectul Victor Ghe. Ştefănescu şi au fost executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia.

Catedrala nu reprezintă un stil specific al unei epoci istorici anume, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice şi decorative tradiţionale româneşti. Este inspirată din vechea arhitectură medievală românească şi în special de cea brâncovenească, potrivit reprezentanţilor Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.

Decoraţia interioară cuprinde lucrări de artă plastică deosebit de artistic lucrate, mai ales în partea superioară. Pictura murală în frescă, în stil neobizantin, este opera lui Costin Petrescu, autorul picturii de la Ateneul Român, şi a ucenicilor săi.

În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator şi pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice. De o parte şi de alta a iconostasului, sunt aşezate icoanele sfinţilor ierarhi mitropoliţii Sava Brancovici şi Ilie Iorest, cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra uşii veşmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu.

În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul şi al doamnei Stanca.

Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiţionale cu scene biblice şi icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.

Catedrala este înconjurată de o incintă dreptunghiulară, cu două pavilioane mari în partea de est şi două pavilioane în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane şi arcade duble, decorate cu frize şi ancadramente florale şi geometrice. Decoraţia exterioară a Catedralei prezintă un brâu în torsadă şi un registru de ocniţe. Sub streaşină se remarcă un brâu cu motive florale. Aceleaşi motive încadrează şi ferestrele.

Edificiul monumental al Catedralei, simbol al unităţii neamului, care domină oraşul prin înălţimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetăţii, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în 1918, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Ţara-Mamă.

Catedrala este cunoscută sub denumirile de Catedrala Reîntregirii, Catedrala Încoronării şi Catedrala Arhiepiscopală. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: Muzeul Național al Unirii Alba Iulia/Facebook.com