Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a afirmat duminică, după ce a participat, la Sibiu şi Avrig, la ceremonii de comemorare a pedagogului Gheorghe Lazăr, considerat întemeietorul învăţământului în limba română din Bucureşti, că acesta este "una dintre cele mai semnificative personalităţi ale României, care ne inspiră şi astăzi prin viziune şi perseverenţă".

"Le mulţumesc autorităţilor locale sibiene, doamnei primar Astrid Fodor, domnului primar Adrian David, al oraşului Avrig, şi domnului Alexandru Chituţă, director al Muzeului Naţional Brukenthal, pentru iniţiativa de a găzdui această ceremonie de comemorare a uneia dintre cele mai semnificative personalităţi ale României, Gheorghe Lazăr, care ne inspiră şi astăzi prin viziune şi perseverenţă", a scris ministrul Culturii, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Totodată, Raluca Turcan subliniază că " accesul la educaţie şi accesul la cultură sunt şi obiective ale României de acum".

"Tocmai de aceea, proiectele derulate de către Ministerul Culturii, printre care achiziţia de carte pentru bibliotecile publice, consolidarea parteneriatului dintre instituţiile aflate în subordinea ministerului - teatre, muzee, teatre de operă, biblioteci şi, pe de altă parte, şcoli şi autorităţi locale, precum şi eforturile noastre de a ne asigura că accesul la evenimentele culturale şi achiziţia de carte nu vor fi afectate de pachetul de măsuri fiscale ce urmează a fi adoptat de Guvern", a adăugat ministrul Culturii.

De asemenea, ministrul Culturii a amintit că Gheorghe Lazăr s-a născut în Avrig şi că în Sibiu a fost dascăl.

"Gheorghe Lazăr a întemeiat prima şcoală cu predare în limba română la Bucureşti, în Ţara Românească, dar rădăcinile şi destinul lui au fost întotdeauna legate de Avrig, locul său natal şi de Sibiu, oraşul în care a fost dascăl.
Ceremonia de comemorare care a marcat 200 de ani de la moartea lui Gheorghe Lazăr, la care am participat alături de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai instituţiilor culturale din Sibiu, a fost un eveniment integrat proiectului European 'Zilele Europene ale Patrimoniului', tocmai pentru a invoca legătura puternică dintre personalitatea lui Gheorghe Lazăr şi patrimoniul cultural românesc şi european. La Avrig, oraşul său natal, am adus un omagiu celui care a transformat şcoala într-o oportunitate pentru cei mai mulţi dintre copii, unii "de tot neştiutori" cum se spunea în vremea aceea, amintindu-ne semnificaţia profundă a eforturilor sale: accesul la educaţie înseamnă progres şi o societate mai aşezată şi mai sănătoasă, aceasta este lecţia pe care ne-o transmite, peste veacuri, demersul lui Gheorghe Lazăr", a mai scris ministrul Raluca Turcan, în postarea menţionată.

Un eveniment de comemorare a cărturarului Gheorghe Lazăr a fost organizat, sâmbătă, la statuia acestuia din Piaţa Mare din centrul istoric al Sibiului, de către Muzeul Brukenthal, Primăria Municipiului Sibiu, Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu" şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu.

***
Pedagog, teolog, traducător şi inginer român, Gheorghe Lazăr este considerat fondatorul învăţământului în limba română din Ţara Românească. În 1818, a înfiinţat, în Bucureşti, prima şcoală cu predare în limba română.

Gheorghe Lazăr s-a născut în Avrig, la 5 iunie 1779 (după alte surse, 9 ianuarie 1782). Gheorghe Eustratie, al şaselea copil al Maria şi al lui Gheorghe Lăzăroaie, a învăţat la Şcoala Normală din Avrig. A studiat la Liceul piarist din Cluj (1799-1801) şi la liceul catolic din Sibiu (1801/1802). Studiile variate urmate la Cluj (limbi străine, teologie, drept, filosofie, ştiinţe) au pus bazele pregătirii sale enciclopedice.

Îîn 1812, a devenit profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. A plecat la Braşov în decembrie 1811, în urma ostilităţilor întâmpinate din partea autorităţilor şi, mai ales, din partea episcopului Vasile Moga, care, fiind un adept al învăţământului în limba slavonă, a împiedicat activitatea culturală a lui Lazăr, interzicându-i tipărirea manualelor în limba română,.

În 1816, Gheorghe Lazăr a trecut munţii, stabilindu-se în Bucureşti, unde şi-a câştigat existenţa mai întâi ca profesor particular în casa boierului Bărcănescu, pentru copiii acestuia. Din acelaşi an a început să dea lecţii de inginerie practică - măsurători de teren şi ridicări de plan - şi altor elevi din Bucureşti, fii de boieri. Sprijinit de Iordache Golescu şi Constantin Bălăceanu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu aceia care susţineau că limba română este prea săracă pentru a exprima adevărurile ştiinţei. A scris un manual de Aritmetică şi Trigonometrie şi a predat el însuşi artimetică, geometrie, trigonometrie, filosofie şi gramatică.

La 24 martie 1818, obţinând aprobarea pentru înfiinţarea şcolii româneşti, şi-a început activitatea într-un local din centrul capitalei, la "Sfântul Sava". Astfel, în Ţara Românească, Gheorghe Lazăr s-a manifestat ca promotor al ideii de înfiinţare a unei şcoli româneşti la cel mai înalt nivel ştiinţific posibil pe atunci, într-o vreme în care învăţământul se desfăşura în limba greacă.

A murit la 17 septembrie 1823.

La data de 5 iunie, ziua naşterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr, începând din anul 2007, se sărbătoreşte Ziua învăţătorului, instituită prin Legea nr. 289/2007. AGERPRES / (AS - editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)