"Poezie şi religiozitate" a fost tema colocviului organizat vineri de Episcopia Greco-Catolică de Oradea, în cadrul evenimentului "Întâlnirile literare ale Episcopiei", la care au participat ca invitaţi poeţi, scriitori şi critici literari din Transilvania.

"Este o ocazie foarte potrivită şi un spaţiu foarte potrivit pentru a discuta despre această problemă foarte complexă care este religiozitatea în poezie. E o temă foarte veche, ştim de secole că perspectiva metafizică, deschiderea spre divin, a fost o temă importantă şi să zic aşa, mobilizatoare pentru spiritul poetic. Sunt poeţi de primă mână care participă la această reuniune şi avem plăcerea să fie alături de noi şi părintele episcop Virgil Bercea. Eu cred că nu există poezie adevărată care să nu aibă măcar un accent religios. Există o diferenţă între comunicarea prozaică şi cea poetică, aceasta din urmă având nevoie întotdeauna de un fel de aură, un fel de luminozitate a simbolurilor, a lucrurilor despre care vorbeşte. Această reverberaţie luminoasă ţine de un fior cosmic, de un fior ce ne leagă cu spiritualitatea înaltă şi cu metafizicul", a declarat, pentru AGERPRES, academicianul Ion Pop, moderator al întâlnirii.

La invitaţia gazdelor au răspuns cu prezenţa: academicianul Ion Pop, Vasile Igna, Vasile Dan, Adrian Popescu, Al. Cistelecan, Mircea Petean, Viorel Mureşan, Ion Mureşan, Andrei Doboş, Ioana Cistelecan, Vlad Moldovan, Ioan Moldovan, dar şi scriitori orădeni, precum Traian Ştef, Horia Căbuţi, Codruţa Vancea, Lucian Scurtu.

"Întâlnirile literare ale Episcopiei" sunt organizate sub patronajul episcopului greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, şi s-au concretizat anul acesta, în perioada 6 - 7 iulie, prin două evenimente ce s-au desfăşurat în Aula Magna a Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea. Joi a avut loc prezentarea antologiei "Poezia românească după 1945", autor academicianul Ion Pop, urmată de un recital poetic, iar vineri, a avut loc Colocviul "Poezie şi religiozitate", moderat de scriitorul Ion Pop, cu prezentarea unor volume de poezie ale poeţilor prezenţi.

Înainte de a începe colocviul, criticul şi istoricul literar Al. Cistelecan a apreciat iniţiativa episcopiei ca fiind "foarte semnificativă, în primul rând pentru relaţiile pe care instituţiile ecleziastice le pot stabili cu sfera culturii, respectiv relaţii între Biserică şi oamenii de literatură".

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES

"Religiozitatea în poezie este un aspect al poeziei care este prezent de la începuturi şi, probabil, că nu va dispărea, pentru că nevoia de atitudine religioasă a oamenilor e transcendentă, supraistorică, nu ţine de o epocă, deşi, desigur, sunt teorii care spun că religiozitatea e un fenomen istoric, deci unul care va trece. Cred însă că poeţii care au întotdeauna au o relaţie foarte strânsă, vitală, cu Idealul şi cu idealitatea lumii nu vor putea renunţa la acest registru al atitudinii de sfială faţă de minunile lumii în mijlocul căreia trăiesc, chiar dacă lumea aceasta îi dezamăgeşte de multe ori. Dar felul în care poeţii laudă lumea va rămâne o dimensiune fundamentală a poeziei,"a declarat, pentru AGERPRES, Al. Cistelecan.

În cuvântul de deschidere al colocviului, episcopul Virgil Bercea a mărturisit că citeşte foarte multă poezie, mai ales Eminescu, în toate ediţiile, "una mai frumoasă decât alta", dar şi-a arătat şi îngrijorarea faţă de poezia modernă, tranzitivă, "care trece foarte repede, de suprafaţă, foarte subţire".

"Când Domnul a spus Cuvântul, acesta a rămas. Şi a văzut că toate sunt bune. Cuvântul pe care dvs îl spuneţi este atât de fundamental cu cât reuşiţi să-l rupeţi din acel Cuvânt şi să ni-l restituiţi nouă. Eu cred cu adevărat că dvs aţi primit un dar şi sunteţi chemaţi să-l folosiţi. Când încercaţi să vă creaţi opera, dvs trăiţi Cuvântul şi acesta începe să devină. Şi să ne vorbească. Pentru aceasta vă preţuiesc, pentru că este foarte important ce faceţi," a spus episcopul Bercea.

Discuţiile au continuat apoi cu opiniile celor prezenţi, de la primejdia pierderii noastre în vălmăşagul de vorbe, de imagini, de informaţii, oferite de internet, într-o dimensiune plană şi plată, până la nevoia omului de a se înscrie într-o relaţie tridimensională, a înălţării din imediatul dat şi a manifestării calităţilor divine.

Ion Pop a menţionat, în cuvântul său, că poezia a evoluat spre o căutare a sinelui şi Sinelui, către o participare mult mai directă, nemediată şi că orice poet adevărat ştie că nu suntem doar trup, că vrea să afle Adevărul-adevărat. Scriitorul a lansat chiar o invitaţie către poeţii tineri "să caute şi să ofere o selecţie mai atentă, severă, mai sensibilă la ceea ce este esenţial din marea vorbărie universală," referindu-se şi la nevoia de sens şi la descoperirea sacralităţii ascunse în cotidian (Mircea Eliade).

"Să aibă loc acea decantare, ieşire din zgomotul, din bruiajul pe care îl simţim cu toţii şi nu mai auzim esenţialul. Cred că va veni o vreme când lumea aceasta de suprafeţe şi de bruiaj va simţi nevoia să se întoarcă spre sine. Sensul se va regăsi în poezia omului întreg, integral. Poeţii să caute această aură care începe să dispară. Totul este, de fapt, miraculos," a spus Ion Pop.

Un alt scriitor invitat, Adrian Popescu, a afirmat că "toată arta este o amintire a paradisului" şi că are încredere în poezia nouă, "în forţa de a provoca ivirea sacrului," deoarece "ne mişcăm în Domnul".

Ioana Cistelecan a adus în atenţie o nişă literară ce aparţine tematicii, anume poezia carcerală, a damnaţilor, a celor condamnaţi pe nedrept şi au suferit în regimul comunist în închisori şi lagăre. Sub variate tonalităţi, inclusiv poemul-rugă, poezia lor vorbeşte despre acea relaţie intimă, personalizată, între suferind şi divin, cum au fost Radu Gyr sau Ioan Andrei (episcop greco-catolic).

Discuţiile au continuat cu intervenţiile altor invitaţi - precum Mircea Petean ("Lepădaţi-vă! Atingeţi limanul tăcerii!", ''Un poet autentic este, în primul rând, atent. La tot. Poezia vine din orice.") ori Ion Mureşan ("Orice poezie scrisă foarte bine nu poate fi decât religioasă", "Poezia este o rostire la cote artistice foarte înalte") - care la final au citit din creaţiile lor poetice.

Fostul redactor-şef al revistei Familia, poetul Ioan Moldovan, a declarat pentru AGERPRES: "Tema aleasă pentru colocviul din acest an, poezie şi religiozitate, în prezenţa unor scriitori de mare subtilitate, de autentică valoare, se înscrie într-un şir de preocupări al Departamentului cultural al episcopiei, fiind şi preocupări ale scriitorilor înşişi. Poetul adevărat nici nu ar putea crea fără acces la lumea de Dincolo, patronată de mulţi zei, dumnezei, dar întotdeauna există o Fiinţă care inspiră şi care dă, de fapt, substanţa actului poetic". AGERPRES/A- autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)