Torţionarii din regimul comunist se află printre noi, a afirmat, joi, Andrei Ursu, după avanpremiera documentarului care ilustrează cazul tatălui său, inginerul Gheorghe Ursu.

Documentarul "Cazul inginerului Ursu" a fost prezentat în avanpremieră la Cinema Muzeul Ţăranului, în contextul în care, pe 4 iulie va fi dată o sentinţă definitivă în cazul Ursu, după peste 30 de ani de la începerea acţiunii în justiţie.

"Întrebarea este de ce, după atâtea crime - îi mai ascult pe doi torţionari care au o anumită vârstă, cel puţin unul din ei, ajuns la 80 de ani - ce putere mai au securiştii, cum reuşesc să influenţeze pozitiv, asta e terminologia securităţii, magistraţi, cum e posibil ca justiţia, încă la 33 de ani (mai târziu - n.r.) să şchioapete în halul ăsta, când probele sunt atât de concludente?", a spus Andrei Ursu.

El a explicat că, în cazul tatălui său, există "zeci de mărturii scrise, înregistrate".

Andrei Ursu a vorbit despre cei acuzaţi că i-au torturat tatăl şi a evocat şi represiunea din Braşov, după revolta din 1987.

"Cam asta este miza, aceşti foşti torţionari nu sunt doar Pîrvulescu (Marin - n.r.) şi Hodiş (Vasile - n.r.). Sunt sute. Fiindcă la Braşov au fost - ştim şi avem pe listă - am găsit lista ofiţerilor de Securitate care i-au scos pe braşoveni la anchetă, de la CNSAS. Îi ştim, cu nume şi prenume, cum îi scoteau nopţile, ore întregi şi martori, victimele, povestesc cum erau bătuţi într-un mod bestial, cum spun ei, în mod stalinist sau medieval. Torturi medievale, în 1987. Oamenii ăştia sunt printre noi, torţionarii. Dacă îi condamnă pe aceşti doi, înseamnă că a existat situaţia - premisă. Înseamnă că a fost, într-adevăr, un regim criminal şi după 1965. Şi până la urmă, de aia noi românii am acceptat un regim care ducea ţara de râpă şi ne umilea cultul personalităţii lui Ceauşescu - nu de frica lui Ceauşescu, de frica Securităţii, cei 500.000 de informatori. Asta e miza", a spus Andrei Ursu.

Realizat de Liviu Tofan şi Şerban Georgescu, "Cazul inginerului Ursu" este povestit de Andrei Ursu - martor al evenimentelor de atunci şi erou principal al întâmplărilor de acum.

"Avanpremiera filmului 'Cazul inginerului Ursu' marchează două momente cu o mare încărcătură emoţională atât personală, cât şi naţională. Pe data de 1 iulie, tatăl meu, Gheorghe Ursu, ar fi împlinit 97 de ani, iar pe data de 4 iulie se încheie, prin verdictul final, procesul pe care l-am iniţiat cu mai bine de 30 ani în urmă. Consider că acest verdict ar putea fi un act de justiţie deopotrivă personală şi naţională, pentru că finalizarea procesului prin condamnarea vinovaţilor ar reprezenta şi prima condamnare a unor torţionari comunişti din anii 1980. Acest fapt ar putea constitui un precedent relevant pentru alte dosare importante ale românilor, precum Dosarul Revoluţiei (1989) sau Dosarul Revoltei de la Braşov (1987)", a declarat Andrei Ursu, într-un comunicat transmis înainte de proiecţie.

Gheorghe Ursu

Următoarea proiecţie specială va avea loc sâmbătă, de la ora 19,00 la Cinemateca Union.

"Cazul inginerului Ursu" este produs de Kolectiv Film în coproducţie cu Fundaţia "Gheorghe Ursu", Victoria Film şi Asociaţia Follow Art. Din echipa de producţie a filmului fac parte Oana Muntean - producător executiv, Bogdan Slăvescu - director de imagine, Alex Alexandru - sunet.

Filmul a fost realizat cu sprijinul Societăţii Române de Televiziune şi al Centrului Naţional al Cinematografiei, cu participarea UPFAR ARGOA şi a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Inginer constructor şi poet, Gheorghe Ursu a fost ucis în arestul Securităţii, în noiembrie 1985, ca urmare a unei scrisori trimise la Radio Europa Liberă prin care denunţa decizia lui Nicolae Ceauşescu de a opri consolidarea clădirilor afectate de cutremurul din 4 martie 1977. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Andreea Preda)