Cele mai fastuoase porturi populare din întreaga ţară, provenite din Câmpia Bănăţeană, care alcătuiesc colecţia etnografică Marius Matei, executate prin tehnici de broderie "împrumutate" de pe hainele nobililor, folosind inclusiv fire de aur şi argint, pot fi admirate la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş, în Palatul Toldalagi.

"Am venit la Târgu Mureş cu o expoziţie de costume tradiţionale din Banatul de Câmpie, reprezentând sub-zonele etnografice Timişoara, Lugoj, Buziaş, Deta-Ciacova şi Sânnicolau Mare şi zona etnografică a Văii Mureşului. Aceste porturi populare sunt prezentate într-o ordine cronologică a evoluţiei, începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului XX, aceasta însemnând 1870, cel mai vechi costum, şi cel mai nou - 1945. Cele din zona Lugojului sunt dintre cele mai fastuoase din Câmpia Bănăţeană, preluând tehnici de broderie care erau aplicate în special pe hainele nobililor, preoţilor sau altor demnitari publici. La fel, la bărbaţi avem aceste veste minunate care sunt foarte opulente şi prezintă o broderie artistică deosebită realizată de meşteri din zonă", a declarat, pentru AGERPRES, Marius Matei, muzeograf-etnograf la Muzeul Satele Bănăţene din Timişoara.

Potrivit acestuia, costumul bănăţean, la fel ca celelalte costume din România, se realizează pe fire numărate, dar plusul de valoare pe care îl au aceste porturi sunt firele de aur şi argint aplicate din abundenţă, în diferite tehnici.

"Aici vorbim de broderiile artistice, broderia bizantină, care este una dintre cele mai frumoase şi cele mai fastuoase. Din păcate, în România, nu ştiu să se fi aplicat astfel de broderii pe costumele româneşti, însă ceea ce ne bucură cel mai mult este că atunci când Banatul este prezentat în alte contexte din Europa concurează cu celelalte costume din ţări europene. Ceea ce pot să vă spun este că, în general, costumul bănăţean are o fastuozitate aparte şi asta bucură cel mai mult. Bănăţenii au fost foarte înstăriţi pentru că au stăpânit brazda. Nu au avut taxe foarte mari şi atunci, în funcţie de cât lucrau şi de cât puteau să obţină bani, investeau în aceste costume, în case sau în bijuterii", a spus Marius Matei.

Catrinţele porturilor lugojene, cele mai impresionante din colecţia expusă la Târgu Mureş, sunt unghiulare şi, deşi depăşesc cu mult în opulenţă portul popular românesc, costumul bănăţean corespunde ca structură costumului românesc: se compune din cămaşă, poale, catrinţă faţă, catrinţă spate sau opreg - opregul este o piesă specifică zonei Banatului, care substituie cea de-a doua catrinţă.

"Colecţia noastră numără peste 3.500 de piese, dintre care se asamblează doar 250 de costume tradiţionale. La Târgu Mureş am adus 20 dintre acestea. Expoziţiile pe care le realizăm, atât în ţară, cât şi în străinătate, sunt în scopul de a promova costumul românesc şi valorile noastre pe care le-am moştenit din străbuni. Tehnicile sunt diferite, sunt peste fire, sunt cruciu sau prin tehnica firelor scoase. Avem pânză ţesută din bumbac şi cânepă, din bumbac cumpărat din târg sau alte pânzeturi cumpărate din târg care aduc plus valoare şi o notă de fastuozitate. Sunt destul de greu de realizat pentru că sunt foarte bogat ornamentate şi atunci timpul de lucru este mult mai mare pentru realizarea unui astfel de costum", a arătat muzeograful.

Marele lui regret este faptul că nu se mai fac astfel de porturi populare şi că, din păcate, costumul popular din Banat a început să nu mai fie purtat după cel de-al Doilea Război Mondial.

"Începând cu anul 1945, în Banat se pierde aproape de tot portul. Eu, cel puţin, nici părinţii mei, nici bunicii mei nu ştim să fi avut sau să se fi îmbrăcat cineva în porturi tradiţionale. Cred că industrializarea Banatului, care a fost destul de uniformă, a dus la pierderea acestor costume. Pentru că am avut atât emigranţi, cât şi imigranţi care oarecum s-au uniformizat între ei ca societate", a arătat Marius Matei.

El a precizat că, deşi la nivelul ţării există o tendinţă de revigorare a tradiţiilor şi mai ales de recuperare şi purtare a porturilor populare, în Banat nu se întâmplă acest lucru, cu excepţia unui grup mic de cusătoare care se numeşte "Banatul coase Ie".

"Numărul lor este destul de mic şi, din păcate, nu avem o masă de oameni care să practice aşa ceva", a subliniat Marius Matei.

Cercetătorul ştiinţific de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş, Dorel Marc, a precizat că, deşi muzeul mureşan deţine o colecţie impresionantă de porturi populare, şi-a dorit de multă vreme să găzduiască aceste impresionante costume bănăţene.

"Avem bucuria de a găzdui această expoziţie. Mărturisim că l-am solicitat pe domnul Matei, coleg etnograf de la Muzeul Satului Bănăţean, de multă vreme. Ne bucurăm că, în sfârşit, în preajma Zilei Sânzienelor, am putut să vernisăm expoziţia, aici. Această expoziţie se completează fericit cu ce avem noi, pentru că şi Banatul, ca şi Mureşul, este o zonă multiculturală. Există un dialog pe care noi, etnografii, îl avem în cercetare şi în studiu, în care scoatem în evidenţă interferenţele culturale. Aşa că locul este foarte potrivit şi putem să arătăm publicului mureşan această splendoare de costume populare, care reprezintă ansambluri de costume foarte diverse şi concepute într-o mare diversitate, dacă ne referim la croială, la tehnicile de execuţie, la ornamente", a declarat, pentru AGERPRES, Dorel Marc.

El spune că această structură, ansamblul costumului, se completează fericit cu simbolistica, cu limbajul semnelor pe care un port îl transmite, inclusiv un statut social bine structurat şi diversificat.

Dorel Marc a precizat că zona Banatului este o zonă foarte bogată şi astfel a fost ancorată tot timpul într-o anumită concurenţă cu alte etnoculturi - români, sârbi, sloveni, unguri, şvabi etc. "Aceste elemente de interferenţă îmbogăţesc practic limbajul universal etnografic şi ne bucurăm că putem oferi publicului vizitator o astfel de splendoare", a subliniat Dorel Marc.

Expoziţia "Zestrea bănăţenilor. Costume tradiţionale din Banatul de Câmpie, podoabe şi documente etnografice" cuprinde, pe lângă porturile populare propriu-zise şi elemente de podoabe şi documente etnografice şi poate fi vizitată la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş până în data de 18 iulie. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)