Mai mulţi tineri reuniţi în ansamblul "Doruri Sătmărene" duc mai departe dansul popular, cântecele şi promovează, în mod voluntar, costumele tradiţionale din judeţul Satu Mare, obţinând premii la mai multe festivaluri din ţări precum Egipt, Turcia, Spania sau Italia.

Ansamblul "Doruri Sătmărene" a fost înfiinţat în urmă cu mai mulţi ani de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Satu Mare şi este format din circa 20 de elevi şi studenţi care doresc să înveţe cultura populară moştenită de la strămoşi şi se prezintă pe scenele festivalurilor şi concursurilor unde sunt invitaţi.

Unul dintre cei care a avut ideea înfiinţării acestui ansamblu, Felician Pop, referent în cadrul CJCPCT Satu Mare, a declarat, pentru AGERPRES, că tinerii sunt selectaţi din şcoli şi sunt pregătiţi de către persoane care cunosc foarte bine cântecele şi dansurile din zonele folclorice.

"Ansamblul 'Doruri Sătmărene' s-a născut din necesitatea ca tânăra generaţie să poată căpăta o educaţie folclorică clară, practică, astfel că este format numai din elevi şi studenţi care au deprins tainele cântecului şi dansului popular din cele două zone folclorice distincte ale judeţului nostru, Ţara Oaşului şi din zona Codrului. Astfel, ansamblul, pe lângă taraful tradiţional, are dansatori, interpreţi, solişti vocali, care îşi culeg melodiile din aceste două bazine folclorice. Toate costumele sunt făcute după modele tradiţionale, respectând cu stricteţe autenticitatea şi frumuseţea acelor costume de pe vremuri. Chiar şi repertoriul este unul absolut tradiţional, fără niciun fel de cosmetizare modernistă", a declarat Felician Pop.

De-a lungul timpului, ansamblul a participat la festivaluri din mai multe ţări, obţinând premii.

"Spre surprinderea noastră, ansamblul acestea care funcţionează de mai mulţi ani, are continuitate şi se bucură de un mare interes din partea tinerilor. Spectacolele lor sunt urmărite cu mult interes de către publicul din judeţ, din ţară şi chiar de peste hotare, ansamblul participând la mai multe turnee în Turcia, Spania, Italia, Egipt, de unde s-au întorc cu premii importante şi cu aprecieri superlative din partea juriului şi publicului spectator", a mai spus Felician Pop.

Majoritatea tinerilor merg din proprie iniţiativă la repetiţii şi au rădăcini la satele din judeţ, mai ales bunici.

"Acest ansamblu nu este profesionist, tinerii nu au salarii ca în alte părţi, vin aici în mod voluntar. Pur şi simplu vin din plăcerea de a cânta şi a dansa. În general vin tinerii care au rădăcini la ţară - am văzut că mulţi dintre sunt din satele Codrului şi Oaşului - şi care vor în felul acesta să păstreze şi să cinstească memoria strămoşilor lor. Unii sunt trimişi de părinţi, alţii vin fără niciun impuls. Sunt şi din mediul urban care nu au rădăcini la ţară dar care vin, însă în general al bunici la ţară", a precizat Felician Pop.

Costumele populare purtate de tineri sunt noi, confecţionate de către meşteri după modelul tradiţional, cu motivele specifice fiecărei zone.

"Ia la noi este cunoscută la noi sub forma de cămeşă, dar de fapt este tot o ie. Este bogat ornamentată atât în costumul feminin cât şi cel masculin, cu motive folclorice geometrice, cu motive florale, mai ales cele din Oaş sunt în culori foarte vii şi care de fapt reflectă exact spiritul oşenesc. Cel de Codru este un costum mai sobru, dar cu o broderie mult mai elaborată şi o distincţie clară este folosirea chimirului (curea lată - n.r.). În Oaş, specific este clopul oşenesc cu foarte multe mărgele iar în Codru, clopul cu pana de păun sau de fazan", a mai adăugat acesta.

Dincolo de interesul pentru tradiţie, care îi adună pe tineri, între ei se leagă prietenii, iar în timpul în care descoperă tot mai mult folclorul şi tradiţiile îşi pot da seama dacă vor să continue pe acest drum după terminarea liceului. Astfel, mulţi dintre ei aleg facultăţi din acest domeniu.

"Membrii ansamblului în timpul repetiţiilor ajung să se cunoască foarte bine, să se împrietenească şi leagă prietenii pentru tot restul vieţii, legate de amintirile plăcute din concerte, din concursurile folclorice la care participă, dar şi din miile de ore de repetiţii, pentru ca programul să fie cât mai elaborat şi mai profesionist prezentat în faţa publicului. Avem instrumentişti cum e Adelin Turi, solişti vocali cum e Darius Câmpean, Bodan Bota la targot, care au cucerit mai multe premii. Când ajung la facultate, în general se orientează spre facultăţile de etnografie sau se duc la Conservator să aprofundeze cântul instrumental. E o bună şcoală în care se selectează, dar în general rămân şi chiar se bucură de o mare audienţă în rândul tinerilor. Ei vin cu plăcere şi interes", a punctat Felician Pop. AGERPRES /(A - autor: Gheorghe Pietrar, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa fotografiilor: Ansamblul Folcloric al Județului Satu Mare „ Doruri Sătmărene”/facebook.com