Expoziţia ''Lumea păpuşilor cu cap de porţelan'' a Elisabetei Ardelean, vernisată vineri la Muzeul Ţării Crişurilor, oferă publicului vizitator ocazia de a se întoarce în copilărie şi de a admira 175 de păpuşi de colecţie de la bebeluşi până la clovni şi bunici.

Sunt expuse astfel doar o parte din colecţia privată, de aproape 500 de păpuşi, a Elisabetei Ardelean, restauratoare textile la Muzeul Ţării Crişurilor până în anul 2020. Colecţia sa este rezultatul achiziţiilor personale, precum şi a unor cadouri din partea familiei şi prietenilor, adunate de-a lungul a zeci de ani.

Păpuşile prezente în expoziţie au o expresivitate a feţei deosebită şi sunt de diferite tipuri şi dimensiuni. Ele înfăţişează bebeluşi, fetiţe şi băieţi de vârste diferite sau persoane în etate, personaje celebre precum Charlie Chaplin sau Mary Poppins, dar şi mirese, călugăriţe, arlechini, clovni sau elfi.

Costumaţia lor este variată, păpuşile fiind îmbrăcate cu haine de epocă din Marea Britanie, Germania, Austria, Franţa, Belgia, Olanda, România, dar şi cu haine specifice lumii circului.

Potrivit curatorului acestei expoziţii, dr. Laura Ardelean, printre exponate sunt unele păpuşi de peste o sută de ani, fabricate de întreprinderi de renume, precum Kestner, sau alte serii de păpuşi, care se colecţionează foarte greu, din lumea clovnilor, ori chiar păpuşi unicat, de autor. În plus, se poate vedea o linie specială de păpuşi, apărute pe vremea expresionismului german, cu expresii aparte.

"În secolul XX, cei care mai au păpuşi cu cap de porţelan sunt doar colecţionarii. Nu mai este o jucărie cu care să se joace copiii. Acum sunt atraşi de alte genuri de păpuşi şi jocuri. Dar e şi o jucărie cu care trebuie să fii atent, fiind fragile. La început, se fabricau aşa-numitele păpuşi model, îmbrăcate cu hainele epocii, fiind mini manechine pentru doamnele din societate care apoi puteau să-şi comande vestimentaţia respectivă şi să cumpere păpuşa pentru fiica lor", a spus, pentru AGERPRES, Laura Ardelean.

Alături de cele două doamne, mamă şi fiică, a luat cuvântul la vernisaj şi şeful secţiei de artă a Muzeului Ţării Crişurilor, Cornel Abrudan.

"Păpuşa este de la început un obiect expresiv, cu un conţinut semantic la un moment dat, dar care îi asigură copilului posibilitatea de a-l duce prin joc spre un rezultat pe care el şi-l doreşte. Că după aceea ea a fost îmbrăcată în costumele zonei în care a fost fabricată, că apoi au fost făcute foarte frumoase, toate acestea nu au fost decât exerciţii de expresivitate pentru ca micuţul să-şi poată construi propriul său univers. În timp s-a dezvoltat foarte mult animaţia cu păpuşi, de la umbrele japoneze pe panouri până la teatrele cu mega păpuşi, toate fiind spectacole cu rezultate dorite de copii," a afirmat Cornel Abrudan.

Elisabeta Ardelean a mărturisit că primele două păpuşi le-a cumpărat din întâmplare, de la un târg de antichităţi din oraş, unde, plimbându-se cu fiica sa, au observat două "păpuşele amărâte, vechi şi valoroase, cu hainele ponosite".

"Uite, mama, păpuşile acelea! - a zis fiica mea, cu părere de rău în glas. Mi-a fost foarte milă de ele. Eu, de 45 de ani, am fost restaurator de textile la muzeu. Le-am dus la laborator, le-am ţinut o vreme, până ce, la un moment dat, le-am desfăcut, le-am renovat hăinuţele şi părul, şi de atunci am rămas pasionată. Azi nu mai am loc de ele în apartamentul meu şi m-am mutat la fiica mea," a povestit, pentru AGERPRES, dna Ardelean.

Prezent la vernisaj, criticul de artă Aurel Chiriac, fost director al MTC, pe când activa dna Elisabeta Ardelean, a declarat, pentru AGERPRES, că acest gen de creaţie este azi apreciat de cei care iubesc arta, în general.

"Elisabeta Ardelean este o colecţionară care s-a dedicat unui gen de creaţie care, din păcate, a dispărut prin perioada interbelică. Păpuşile cu cap de porţelan au avut căutare începând din secolul XIX până în prima parte a secolului XX, fiind un gen de creaţie care pe de o parte invocă copilăria, pe de altă parte s-a transformat într-o creaţie care astăzi este apreciată şi evidenţiată de cei care iubesc arta în general", a menţionat Aurel Chiriac.

Potrivit dr. Laura Ardelean, istoria păpuşilor este una foarte veche, primele figurine antropomorfe apărând încă din preistorie, fiind confecţionate din materiale simple, cum ar fi lutul, piatra, ceara, pielea sau materiale textile.

Primele păpuşi din porţelan apar începând cu anii 1830 şi au un real succes, cea dintâi fabrică care creează o linie de păpuşi pentru copii fiind Fabrica Kammer-Reinhardt, înfiinţată în 1886. Capetele păpuşilor erau din porţelan glazurat sau neglazurat, ultimul confecţionat în aşa-numita tehnică bisque, care se executa în matriţe, cu ardere la peste 1260 grade Celsius. Până prin anii 1900, majoritatea păpuşilor din porţelan alb glazurat aveau părul negru şi ochii albaştri, iar cele din porţelan neglazurat aveau părul blond. În ceea ce priveşte vestimentaţia păpuşilor, aceasta respecta moda timpului, şi anume Epoca victoriană şi La Belle Epoque.

Expoziţia - organizată şi cu intenţia de a fi oferită copiilor de 1 Iunie - va putea fi admirată până în 15 iunie, în sala de expoziţii temporare a Secţiei de Etnografie de la etajul III al Muzeului Ţării Crişurilor. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)