Statuia de bronz, înaltă de şase metri, a poetului şi revoluţionarului Andrei Mureşanu, cel care a scris versurile imnului "Deşteaptă-te, române", este de aproape 90 de ani cel de-al doilea simbol al municipiului Bistriţa, după Biserica Evanghelică din centrul istoric, veche de şapte secole.

Poetul Andrei Mureşanu s-a născut la Bistriţa, la 16 noiembrie 1816, şi a devenit un simbol al Revoluţiei din 1848, an în care a scris şi poezia "Un răsunet", ce avea să însufleţească lupta pentru libertate a românilor de-a lungul vremurilor, acompaniată de muzica lui Anton Pann.

În prezent, cele două simboluri ale Bistriţei - statuia poetului şi Biserica Evanghelică - se află la câţiva metri unul de celălalt, în Piaţa Centrală din municipiu, şi aşa se întâmplă încă din anul 1946. Locul ales iniţial pentru statuie a fost, însă, altul - în Piaţa Unirii, în faţa fostei mănăstiri minorite, devenite ulterior biserică greco-catolică, apoi ortodoxă.

Foto: (c) Tina Dumitrescu / AGERPRES

Demersurile pentru ridicarea acestei statui au fost începute în anul 1932, la iniţiativa unui deputat al judeţului Năsăud, avocat de profesie, Victor Moldovan, care mărturiseşte în "Memoriile" sale că încă din primii ani de activitate parlamentară a fost preocupat de cultul eroilor din ţinuturile Bistriţei şi Năsăudului, şi în special de cel al "marelui nostru bard al deşteptării noastre naţionale".

Deputatul a apelat la sculptorul Cornel Medrea, extrem de apreciat în perioada interbelică, pentru a realiza statuia de bronz a poetului, contribuind personal cu 100.000 de lei, iar restul sumei până la 300.000 de lei l-a obţinut convingându-şi colegii parlamentari să îşi doneze diurna pe o zi.

"Am realizat mai târziu ridicarea unui important monument în bronz la Bistriţa. Primăria oraşului, având de primit de la Ministerul Apărării Naţionale o importantă sumă pentru imobilele sale - ocupate ani de de zile de unităţile sale, fără ca Primăria să primească chiriile restante -, m-a rugat să stărui şi să intervin. Mi s-a oferit un onorariu ca avocat, procentual, care s-a ridicat la 100.000 lei. Acest onorariu l-am destinat ca prim fond pentru ridicarea monumentului, al cărui cost s-a ridicat la 300.000 lei. Diferenţa până la această sumă am acoperit-o prin diurna pe o zi, ce am solicitat-o drept contribuţie Senatului şi Adunării Deputaţilor, membrii acestor corpuri aprobând cu unanimitate propunerea mea", a scris Victor Moldovan (Memoriile unui politician din perioada interbelică - Victor Moldovan, volumul I, Editura Presa Universitară Clujeană, 2015).

Foto: (c) Tina Dumitrescu / AGERPRES

Statuia a fost adusă la Bistriţa în anul 1935, iar piatra de temelie a fost pusă în luna septembrie a aceluiaşi an, în prezenţa descendenţilor poetului Andrei Mureşanu.

"Când a sosit statuia colos la Bistriţa, aşezată în curte la mine, lumea venea ca la o minune, bistriţenii neavând până atunci ocazia să vază un monument în bronz. Am ales Piaţa Unirii, în faţa bisericii, ca loc potrivit pentru a fi ridicată statuia. La săparea fundaţiei au luat parte descendenţii poetului Andrei Mureşanu", menţionează Victor Moldovan în cartea sa de memorii.

Foto: (c) Tina Dumitrescu / AGERPRES

Schimbările politice petrecute la scurt timp după punerea pietrei de temelie au făcut ca statuia să rămână pentru câţiva ani în curtea vechii prefecturi a judeţului, iar inaugurarea ei să se amâne pentru anul 1938, după cum ne explică directoarea Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, Cornelia Vlaşin.

Foto: (c) Tina Dumitrescu / AGERPRES

"Statuia era realizată la acea dată, în 1935, dar, datorită alegerilor şi pierderii mandatului de către Victor Moldovan, amplasarea statuii este amânată. Statuia este adusă la Bistriţa şi ţinută în curtea Instituţiei Prefectului. În 1935, când are loc ceremonia punerii pietrei de temelie, care a fost una grandioasă, au participat şi urmaşii lui Andrei Mureşanu. Inaugurarea şi punerea pe soclu a statuii are loc în 1938, deoarece între 1935 şi 1938, din cauza luptelor politice, are loc o amânare. Totuşi, opinia publică a realizat presiuni, diferite memorii şi se ia hotărârea ca în 1938 să fie ridicată pe soclu", a declarat Cornelia Vlaşin pentru AGERPRES.

Inaugurarea statuii lui Andrei Mureşanu are loc în noiembrie 1938, în prezenţa episcopului Iuliu Hossu - viitor cardinal, a unui reprezentant al regelui Carol al II-lea, precum şi a personalităţilor locale ale vremii.

Gazeta bistriţeană "Năzuinţa" menţionează importanţa acestui eveniment pe prima pagină din numărul său din 27 noiembrie 1938, păstrat la Arhivele Naţionale: "Oraşul Bistriţa a fost înfrumuseţat cu o măreaţă statuie a poetului Andrei Mureşianu. Monumentul acesta va fi pentru oraş nu numai o podoabă, ci şi o mândrie, că din vechea şi necăjita lui populaţie românească s-a născut autorul vijeliosului imn "Deşteaptă-te, române", care a fost cântecul de nădejde şi de înviorare a neamului nostru, în lunga şi năpraznica sa luptă pentru libertate. Prin aşezarea bronzului, ce-i înfăţişează figura lui de apostol, pe soclul ridicat în faţa bisericii române unite din Bistriţa, Andrei Mureşianu s-a reîntors între umilii săi fraţi de sânge, în mijlocul cărora a văzut lumina zilei".

Foto: (c) Tina Dumitrescu / AGERPRES

Bistriţenii nu se bucură, însă, pentru mult timp de prezenţa acestei statui, pentru că vine anul 1940, iar, în urma Dictatului de la Viena, nordul Transilvaniei este cedat Ungariei. Autorităţile bistriţene se retrag la Sibiu. Salvarea statuii vine de la un colonel al Armatei Române, care decide să evacueze statuia cu trenul la Sibiu, fără a-şi informa în prealabil superiorii.

"În aceste condiţii, statuia este dată jos de pe soclu, dar rămâne câteva zile tot în curtea Instituţiei Prefectului. Singurul reprezentant care a mai rămas în teritoriu câteva zile a fost Dudu Călăraşi, colonel al Armatei Române. Pe propria răspundere, acesta ia hotărârea să evacueze statuia, ajutat de câţiva soldaţi, o urcă în tren şi o duce la Sibiu, în curtea comandamentului de acolo. Face câteva rapoarte după ce ajunge statuia acolo şi informează comanda Armatei că, odată cu ultima evacuare, a adus şi statuia lui Andrei Mureşanu. Este felicitat de şeful ierarhic, nu i se întâmplă nimic şi se ia legătura cu Universitatea Babeş, care şi ea era evacuată de la Cluj şi avea sediul în clădirea fostului liceu 'Domniţa Ileana' din Sibiu. Forul de conducere al universităţii ia hotărârea să preia statuia şi să o expună în faţa Liceului 'Domniţa Ileana', unde stă până în 1946, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial", ne relatează Cornelia Vlaşin.

Foto: (c) Tina Dumitrescu / AGERPRES

Autorităţile bistriţene au făcut rapid demersuri, după încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale, pentru a readuce statuia lui Andrei Mureşanu, iar Universitatea Babeş şi reprezentanţii Armatei au fost de acord şi nu au ridicat pretenţii. Astfel, monumentul revine în 1946 la Bistriţa, însă va fi amplasat nu pe vechiul soclu, ci lângă Biserica Evanghelică, iar inaugurarea are loc la data de 1 martie a aceluiaşi an.

Foto: (c) Tina Dumitrescu / AGERPRES

De atunci, statuia impozantă a lui Andrei Mureşanu, cu un braţ ridicat spre cer, veghează în Piaţa Centrală din Bistriţa, peste drum de primărie, şi este locul în care în fiecare an se adună oficialităţile locale şi judeţene pentru a marca Ziua Naţională a României, Ziua Imnului Naţional şi Ziua Drapelului Naţional. Este parte şi din istoria personală a bistriţenilor, pentru că, până în urmă cu câţiva ani, toate cununiile oficiate la Starea Civilă se încheiau cu o poză în faţa statuii (ceremoniile fiind mutate, între timp, la Centrul cultural municipal). Mai mult, statuia a fost integrată în stema municipiului Bistriţa, aprobată în anul 1999, devenind astfel parte din identitatea acestuia. AGERPRES/(A, AS - autor: Tina Dumitrescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat)