Unul dintre cele mai vechi şi frumoase lăcaşuri de cult din Vâlcea - Biserica Goruneşti din oraşul Bălceşti, satul Popeşti, care are printre ctitori haiduci ai locului de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a fost prinsă într-un proiect de reabilitare, primind astfel şansa de a fi salvată. În cei aproape 230 de ani, care au trecut de când a fost ridicată, bisericuţa nu a suferit intervenţii majore, păstrând multe dintre elementele iniţiale, între care se remarcă pictura interioară şi cea exterioară.

Monument istoric de categoria B, biserica din Goruneşti are două hramuri - Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul şi a funcţionat până pe la mijlocul anilor '80 ai secolului trecut, când a fost abandonată de localnici pentru că nu era racordată la curent electric şi nici nu avea încălzire. Lăcaşul de cult a fost construit în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, ca parte a complexului boieresc din zonă şi servea şi ca turn de apărare, fiind situată pe o culme de deal de unde se putea observa cu uşurinţă singura cale de acces către sat. Legendele locale spun că ea ar fi fost ridicată de haiducii care l-au prădat pe boierul locului.

"Ctitorul ei este protopopul Cârstea, care era ultimul descendent al boierilor locali şi, ca un fapt ieşit din comun, ceilalţi cititori sunt haiducii locului, haiduci care, conform legendelor transmise din generaţie în generaţie, au prădat curtea boierească de aici şi, descoperind o sumă de bani, au vrut să o ia, dar boierul le-a spus că banii sunt pentru construirea unei biserici. Şi aşa, haiducii împreună cu boierul şi cu locuitorii acestui cătun au construit această biserică, în jurul anului 1791. În anul 1795 se pare că ea a fost sfinţită, la sfinţirea ei participând ierarhul locului şi haiducii care, stând pe acel deal, la finalul slujbei, au slobozit în aer puştile. Cert este faptul că în fresca bisericii sunt pe de o parte pictaţi protopopul Cârstea împreună cu alţi preoţi de aici, 11 la număr, iar pe cealaltă parte sunt haiducii care ţin practic biserica", povesteşte actual preot paroh al satului, Marian Bădulescu.

Construită în formă de navă, biserica se remarcă în primul rând prin pictură, la exterior fiind filozofii greci şi sibilele, dar care are şi o reprezentare particulară a Raiului şi Iadului pe care sunt trecute, în chirilică, numele păcătoşilor din comunitate. Aceasta a fost realizată pe la 1809 de zugravul Nicolae şi s-a păstrat în mare parte intactă. La fel şi cea de interior, unde doar ctitorii haiduci au fost acoperiţi cu multă vreme în urmă cu o altă frescă, astfel că din vechea pictură care-i înfăţişa se mai vede doar o mână îmbrăcată în costum popular care ţine biserica. Probleme sunt şi la structura de rezistenţă a imobilului, zidurile având fisuri, iar în interiorul bisericii sunt urme vizibile că s-a încercat introducerea unor bări metalice. De asemenea, a dispărut şi turnul clopotniţă, care s-a dărâmat de-a lungul timpului, iar în urmă cu câţiva ani a fost schimbat şi acoperişul care se degradase foarte mult. În rest, cel puţin în ultimele decenii, nu s-a intervenit asupra acestui lăcaş de cult.

"Este un monument în suferinţă pentru că e vorba şi de ziduri, dar şi de pictură, care e deosebită. O pictură în frescă care este înnegrită de timp, de vremuri şi de faptul că acolo, ca în toate bisericile de altfel, s-au ţinut lumânări. Va trebui spălată şi chiar restaurată pe alocuri. Probleme sunt şi la ziduri pentru că au apărut fisuri", spune directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, Florin Epure.

Epure a ţinut să menţioneze că, printr-un proiect al autorităţilor locale din Bălceşti, s-au obţinut anul trecut fonduri de la Ministerul Culturii pentru demararea procedurilor necesare începerii lucrărilor de renovare a bisericii şi a trecut deja de faza DALI.

"Urmează ca după faza aceasta DALI să se vină şi cu faza de DTAC la avizare şi atunci sigur că poate să intre în finanţare şi în lucrările de reabilitare. Vreau să vă spun că acestea sunt fonduri de la Institutul Naţional al Patrimoniului, de la Ministerul Culturii, pe fondurile de timbru al monumentelor istorice, pentru o biserică, spun eu, cu o arhitectură deosebită, care a stat mult timp într-o stare de colaps. Poate că e mai bine că nu s-a intervenit deloc asupra ei, că ştim în urmă cu mai mulţi ani ce intervenţii s-au făcut la diverse monumente istorice, care nu mai pot fi reparate", a mai spus directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.

Adevărate bijuterii arhitecturale sunt şi celelalte construcţii care formau curtea boierească, între care şi cula de la Popeşti, una dintre cele mai înalte din zona Olteniei. Construcţia a fost însă dărâmată în urmă cu 40 de ani, astfel că acum ea mai poate fi regăsită doar în manualele interbelice, în timp ce de măreţia boierilor de odinioară mai amintesc doar ruinele a două case mai mici şi un tunel care leagă curtea de biserică, ajuns şi el într-o stare deplorabilă.

"Cula era în spatele acelor case. Nu se mai vede deloc acum. Era înaltă cât un bloc de patru etaje, iar între casă şi culă era un pod de lemn. Cula nu avea intrare de la parter, aşa că se ridica podul respectiv şi pur şi simplu acolo se refugiau oamenii locului în caz de asediu. A rezistat, iată, şi cotropirilor turceşti şi apoi şi austriecilor, dar, din păcate, a fost distrusă de curând, am putea spune. Există, de asemenea, şi un tunel care făcea legătura între culă şi biserică, tunel care s-a surpat de-a lungul timpului, dar pe alocuri mai poate fi observat", a mai spus preotul Marian Bădulescu, care a precizat că zona este o atracţie pentru căutătorii de comori.

Autorităţile din Bălceşti au încercat să prindă în acest proiect de consolidare şi construcţiile rămase din vechea curte boierească, însă nu au reuşit din cauza unor probleme legate de actele de proprietate, acest domeniu nefiind retrocedat foştilor proprietari nici în prezent. AGERPRES / (AS - autor: Ramona Dincă, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto. (c) Ramona DINCĂ / AGERPRES