Casa memorială ''Panait Cerna'', aflată în satul tulcean Cerna, în apropierea drumului naţional care leagă Constanţa de Brăila, obiectiv înscris în Lista monumentelor istorice din anul 2015, se redeschide vizitatorilor în fiecare primăvară şi aşteaptă de mai mulţi ani finanţare din partea autorităţilor pentru reabilitare.

Iuliana Titov, şef serviciu în cadrul Muzeului de etnografie şi artă populară din Tulcea, speră ca numărul vizitatorilor imobilului construit la mijlocul secolului al XIX-lea să crească odată cu darea în folosinţă a podului peste Dunăre, care va lega malul tulcean al fluviului de cel brăilean.

Casa memorială se află în mijlocul satului Cerna, lângă râul omonim, în vecinătatea bisericii, şi atrage atenţia ca o locuinţă de meşteşugar cu o parte laterală, intrare cu obloane şi fântână, la stradă.

Foto: (c) Luisiana BÎGEA / AGERPRES

"Construcţia a aparţinut tatălui adoptiv al poetului, pentru că mama poetului, Maria Taşcu, după ce l-a pierdut pe primul soţ, chiar înainte de a se naşte poetul, s-a recăsătorit cu un localnic meşteşugar care avea această construcţie tradiţională pentru spaţiul nord-dobrogean, deosebită prin faptul că intrarea în casă se face de la stradă, aşa cum se întâmpla în acele timpuri în construcţiile destinate prăvăliilor. Meşterul cojocar, tatăl vitreg, construise această primă cameră cu scopul de a se întâlni acolo cu clienţii lui, iar partea de meşteşugit se desfăşura în aceeaşi sală, într-o altă latură. Acum, această cameră este destinată spaţiilor memoriale şi amintirilor pe care muzeografii le-au strâns despre viaţa şi opera poetului Panait Cerna", a declarat pentru AGERPRES Iuliana Titov.

Ea a mai spus că următoarele camere care în trecut erau destinate locuirii astăzi sunt amenajate cu piese textile şi instrumentarul casnic care redau modul în care au convieţuit nu doar membrii familiei, ci toţi locuitorii din acea zonă, în contextul în care vorbim de o comună care a adus împreună de-a lungul timpului români, bulgari, aromâni şi megleno-români.
 

Foto: (c) ICEM Tulcea / Muzeul de etnografie şi artă populară

"Mama lui Panait Cerna, Maria, era aromâncă, iar tatăl, învăţătorul Panait Stanciof, mort înainte de naşterea poetului, era bulgar. Proprietarul iniţial al Casei memoriale, tatăl vitreg, Naum, se pare că ar fi fost român", a precizat Titov.

Panait Cerna, născut la 25 septembrie 1881, şi-a petrecut în satul natal anii copilăriei şi primii ani de şcoală.

"Învăţătorul din sat a simţit capacitatea artistică deosebită şi geniul din acel copil care se juca cu versurile, iar după ce a terminat şcoala primară, familia a făcut un efort la rugămintea şi îndrumarea lui, iar Panait Cerna a fost înscris la Liceul 'Nicolae Bălcescu' din Brăila. A fost un efort deosebit pentru familie. Sunt scrieri care povestesc despre faptul că una dintre surori a muncit la familia unde Panait stătea în gazdă, doar să-l ajute pe Nenea, aşa cum îi spuneau toţi fraţii mai mici, opt la număr, care îl respectau nespus, îi recunoşteau calităţile şi l-au ajutat şi susţinut cu tot ce au putut", a mai spus reprezentanta Muzeului de etnografie şi artă populară.

Ea povesteşte că poetul ducea dorul casei din satul natal, în condiţiile în care posibilităţile de transport de la acea vreme erau precare şi ajungea destul de rar acasă.
 

Foto: (c) ICEM Tulcea / Muzeul de etnografie şi artă populară

După absolvirea Facultăţii de Filozofie şi Litere din Bucureşti, Panait Cerna a obţinut în anul 1907 o bursă pentru studii la Berlin. La 17 februarie 1913, el a susţinut la Leipzig doctoratul cu teza "Lirica de idei", Titu Maiorescu pregătindu-i în acelaşi timp o catedră universitară. Panait Cerna a murit însă la 26 martie 1913, din cauza unei pneumonii care a agravat o mai veche boală de plămâni, după ce se pare a mers pe jos, prin ploaie, de la Tulcea la Cerna.

"Toate aceste informaţii se află în spaţiile muzeale şi sunt completate de imagini şi de volume în care au fost publicate versuri, scrieri, elogii aduse de Titu Maiorescu, de Simion Mehedinţi, Ion Luca Caragiale şi alţi oameni de cultură din acele vremuri, care au fost şi ei mişcaţi de trista soartă şi moartea fulgerătoare a acestui tânăr care promitea foarte mult", a menţionat Iuliana Titov.
 

Foto: (c) ICEM Tulcea / Muzeul de etnografie şi artă populară

Imobilul în care Panait Cerna şi-a petrecut copilăria a fost donat în anul 1966 cu destinaţia muzeu memorial de fratele cel mai mic al poetului, Constantin Costea, rezultat din a doua căsătorie a mamei, aromânca Maria Taşcu cu Naum Costea, meşteşugar din Cerna.

"Arhitectura casei evidenţiază ocupaţia proprietarului prin amplasarea unei intrări duble direct din stradă. Planimetria şi elevaţia se încadrează stilului arhitectural balcanic, streşini largi, acoperiş în patru ape, din olană, beci sub prispa casei", a precizat Titov.

De amenajarea muzeului s-au ocupat Mihai Milian, pentru partea memorială, şi Steluţa Pârâu, pentru partea de etnografie, fiind cercetate documente aflate în Muzeul Literaturii din Iaşi şi Muzeul Literaturii din Bucureşti.
 

Foto: (c) ICEM Tulcea / Muzeul de etnografie şi artă populară

"Reconstituirea aspectelor etnografice ale interiorului ţărănesc s-a realizat din perspectiva rememorării unei secvenţe de viaţă tradiţională din perioada în care poetul a trăit aici. Parte din piesele etnografice aparţin moştenitorilor familiei, ceea ce accentuează o dată în plus semnificaţia reconstituirii atmosferei de la începutul secolului trecut. Pentru a extinde spaţiul expoziţional şi a reîntregi pe cât posibil curtea casei, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale 'Gavrilă Simion' (ICEM) a cumpărat în anul 1999 de la nepoatele poetului, Elena Costea şi Floarea Sasu, curtea şi anexele gospodăreşti. Astfel, au putut fi realizate o expoziţie de unelte tradiţionale utilizate în ocupaţiile de bază ale locuitorilor acestei zone, agricultura şi creşterea animalelor, dar şi montarea bustului poetului", a mai spus Iuliana Titov.

Casa memorială "Panait Cerna" se degradează continuu, iar ICEM a întocmit încă din anul 2018 documentaţia necesară lucrărilor de intervenţie, costul prevăzut în actele avizate şi de Ministerul Culturii fiind de 360.000 de euro.

Imobilul nu are fundaţie, fiind construit pe o platformă din piatră. Odată cu asfaltarea străzii, nivelul drumului s-a ridicat, iar apa sapă la temelia casei, după fiecare ploaie. Olana de pe acoperiş este şi ea coaptă. A fost înlocuită de-a lungul timpului, dar are nevoie de un sistem de susţinere nou, iar preţurile de altădată pentru reabilitare probabil că s-au dublat acum.

Cu toate acestea, Casa memorială "Panait Cerna" se deschide în fiecare primăvară, după ce în timpul iernii intră în conservare pentru protejarea obiectelor din expoziţie.

"Se redeschide de obicei de 1 mai, iar dacă sunt cereri, şi mai devreme. Se închide toamna, în funcţie de vreme. Sperăm ca anul acesta să redeschidem muzeul pe data de 1 aprilie. Casa este inclusă în circuite turistice, stă în atenţia elevilor de liceu şi de gimnaziu. Profesorii de Limba română din judeţul nostru, din judeţul Brăila şi din Galaţi au grijă să treacă cu elevii pe la această casă. De asemenea, am avut diverse colaborări cu Uniunea Artiştilor din Brăila, care au presupus acţiuni culturale acolo. Ne dorim, bineînţeles, ca publicul ţintă să fie unul mai larg. Sperăm ca după finalizarea marii investiţii a podului peste Dunăre, şi acest punct muzeal să se bucure de mai mulţi vizitatori", a afirmat Iuliana Titov.

Preţul unui bilet de intrare la Casa memorială "Panait Cerna" este de 3 lei pentru preşcolari, elevi, studenţi şi pensionari, adulţii urmând să plătească 6 lei. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa fotografiei din deschidere: (c) ICEM Tulcea / Muzeul de etnografie şi artă populară