Conacul din satul Popeasa, comuna Goieşti, judeţul Dolj, care a aparţinut familiei poetului Alexandru Macedonski, mai are azi doar zidurile şi acoperişul, ce continuă să îl apere de uitare şi de zbuciumul vremurilor, aşa cum o face şi Valea Amaradiei cu molcomitoarele ei privelişti.

Casa în care poetul şi-a petrecut mare parte din copilărie este un conac vechi, construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a ajuns în proprietatea unei familii de boieri din Oltenia, când fraţii Maria, Alexandru şi Dimitrie Macedonski, după moartea mamei lor, au împărţit moşia şi apoi au vândut-o. După confiscarea averilor din secolul trecut, casa a intrat în proprietatea statului şi a fost de-a lungul timpului şcoală, cămin cultural şi Casa Memorială "Alexandru Macedonski". După 1990, clădirea i-a revenit lui Vlad Berlescu, descendentul proprietarilor moşiei, fiul lui Mihai Berlescu - fost ministru al Industriei şi Comerţului în Guvernul Alexandru Averescu III.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Vlad Berlescu, care nu a avut copii, a decis însă să doneze toată moştenirea din Goieşti (casa şi cele 49 de hectare de teren) comunităţii, iar în aprilie 2001, printr-o hotărâre, Consiliul Judeţean Dolj acceptă suprafaţa de 10 hectare teren agricol, situată în extravilanul comunei, propusă de donator cu condiţia ca terenul donat să fie folosit în interesul exclusiv al copiilor aflaţi în dificultate din cadrul Direcţiei Judeţene de Protecţie a Drepturilor Copilului Dolj, organizându-se aici o microfermă agricolă care să se numească "Ferma Berlescu". În noiembrie 2002, Vlad Berlescu donează CJ Dolj şi restul de teren agricol în suprafaţă de 39 hectare, precum şi construcţia respectivă în suprafaţă de 255 mp, fosta casă a familiei Macedonski.

Doi ani mai târziu însă după prima donaţie, în aprilie 2003, Consiliul Judeţean Dolj aprobă darea în administrare a terenului de 49 hectare şi construcţiei din Goieşti, donate de Vlad Berlescu, către Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Plantelor Dolj. Peste trei ani, în aprilie 2006, Consiliul Judeţean Dolj aprobă transmiterea fără plată la Consiliul Local al comunei Goieşti a terenului şi a clădirii de 255 mp, despre care afirma că se află "în stare avansată de degradare".

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

"În momentul de faţă suntem în discuţii cu Consiliul Judeţean Dolj pentru reabilitarea Casei 'Alexandru Macedonski', care aparţine Consiliului Local Goieşti. Noi, în urmă cu circa 3 ani, am realizat un gard de împrejmuire a casei, pentru a nu mai intra persoane în incintă, care să facă stricăciuni, aşa cum s-a întâmplat după 1990. Acum acolo sunt doar pereţii, fără tocărie, fără uşi. Acoperişul este în condiţii bune, iar gardul nu permite să intre altcineva în incintă. Din discuţiile purtate, conducerea Consiliului Judeţean Dolj doreşte să se ocupe de reabilitarea Casei Macedonski, aşa cum s-a ocupat şi de alte monumente din alte localităţi, printre care se află şi culele din comunele Brabova şi Cernăteşti. La nivelul comunei am realizat un proiect tehnic pentru reabilitarea acestei case, pe care l-am şi pus la dispoziţia Consiliului Judeţean Dolj", a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Goieşti, Gheorghe Corbeanu.

Înainte de 1990, la Casa memorială "Alexandru Macedonski" se desfăşurau diverse activităţi culturale la care participau nu doar elevi de la şcoli din Craiova sau din alte localităţi din judeţ, ci şi personalităţi de marcă ale culturii române precum Marin Sorescu sau Tudor Gheorghe.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

"Până la Revoluţie, casa a fost în condiţii cât de cât bune, atât la exterior, cât şi la interior. Oamenii povestesc că de ziua poetului era vizitată de elevi, inclusiv din Craiova, mobilierul era în totalitate aşa cum a fost lăsat, chiar şi covoarele erau pe jos. După Revoluţie, a început cumva distrugerea, între ghilimele. Nu a mai fost gard şi s-a furat totul din casă", a mai spus primarul comunei Goieşti.

Despre cele 49 de hectare de teren aflate în proprietatea Consiliului Local Goieşti autorităţile spun că nu ştiu cine le foloseşte.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

În memoria poetului Alexandru Macedonski, dar şi ca recunoştinţă faţă de boierul Vlad Berlescu care şi-a lăsat moştenirea comunităţii, clădirea, amplasată pe valea misterioasă a râului Amaradia şi aflată pe lista monumentelor istorice ale României, ar putea deveni una dintre casele memoriale din Dolj, dar şi un punct turistic al zonei, mai ales că, recent, comuna Goieşti a fost trecută, prin hotărâre de Guvern, pe lista localităţilor din ţară cu resurse turistice.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

***
Poet, prozator, dramaturg şi publicist, Alexandru Macedonski, născut la 14 martie 1854, în Bucureşti, supranumit poetul rondelurilor, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română.

După absolvirea gimnaziului, a călătorit pentru a studia în Austria, Elveţia şi Italia. Licenţiat al Facultăţii de Litere din Bucureşti, după terminarea studiilor a ocupat diverse funcţii administrative.

A debutat în gazeta 'Telegraful român' cu poezia 'Dorinţa poetului' (8 dec. 1870), iar primul volum de versuri care îl consacră este 'Prima verba' (1872). Din 1873 a început o campanie antimonarhică în publicaţiile 'Telegraful', 'Familia', 'Stindardul', 'Revista contemporană' şi într-o serie de ziare efemere, editate de el însuşi: 'Oltul' (1873), 'Vestea' (1877), 'Dunărea', 'Plevna' (1878), 'Tarara' (1880), 'Liga ortodoxă' (1896).

În activitatea poetică a lui Al. Macedonski se observa intenţia de a inaugura o direcţie literară, o nouă şcoală de poezie, începutul în acest sens constituindu-l conferinţa cu tema 'Mişcarea literară din cei din urmă zece ani' (1878), susţinută la Ateneu.

Apariţia volumului de 'Poezii' (1882) i-a adus poetului medalia ''Bene Merenti'', clasa I. Nu după mult timp însă, publicând o epigramă împotriva lui Mihai Eminescu, când marele poet se îmbolnăvise, destinul său literar se modifică, ajungând să fie marcat de acest gest neînţeles.

A călătorit foarte mult în Italia şi Franţa (1884, 1910-1912) - ţară care îl va determina, între altele, să înţeleagă şi să se asocieze fundamental curentului simbolist. S-a aflat permanent într-o relaţie strânsă cu lumea artistică apuseană, colaborând la diferite publicaţii, în special franceze şi belgiene.

În anul 1880, a publicat 'Idilele brutale', apoi volumele 'Excelsior' (1895) şi 'Bronzes' (1897). A mai editat de asemenea revistele: 'Literatorul' (1880) - de orientare antijunimistă, prima revistă simbolistă românească, 'Forţa morală' (1901), 'Le beau Danube bleu' (1905), 'Revista de critică şi literatură' (1908).

Esenţele simbolismului, cum ar fi: muzica, fantezia, imaginea, culorile, sunt cuprinse în articolele sale 'Logica poeziei' (1880), 'Poezia viitorului' (1892), 'Simţurile în poezie' (1895), 'În pragul secolului' (1899). Deosebirea dintre simbolismul abordat de Macedonski şi cel francez constă în sinteza vis-voinţă.

'Poemele Nopţilor', scrise între 1879 şi 1901, au ca motive iubirea, bucuria, idealul, deznădejdea, moartea, fiind de fapt o meditaţie, oscilând între jubilaţie şi sarcasm, asupra condiţiei omului şi artistului. Cea mai semnificativă dintre 'nopţi' pare a fi 'Noapte de decemvrie', care are ca laitmotiv iluzia, visul, întâlnit deseori şi în creaţia lui Baudelaire.

'Poema rondelurilor', apărută postum în 1927, cultivă beţia olfactivă, de lumină şi sunete celeste, aceste corespondenţe senzoriale care oferă, înainte de toate, extazul.

Proza lui Alexandru Macedonski, o adevărată încercare de experiment artistic, inaugurează proza artistică românească pe care o vor ilustra Dimitrie Anghel, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi. Reprezentativ pentru autor este romanul 'Thalassa' (1916), publicat mai întâi în 'Literatorul', versiunea românească a romanului 'Le calvaire du feu' (1906). Tema acestui roman este iubirea, oscilând între transfigurarea ideală şi apăsarea terestră a instinctelor carnale.

Temele şi motivele operei macedonskiene sunt esenţialmente romantice, părintele simbolismului românesc, poet şi teoretician, reuşind cu deosebită măiestrie realizarea fuziunii tradiţiei cu modernitatea.

A murit la 24 noiembrie 1920. AGERPRES/ (AS - autor: Maria Mitrică, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)