Cercetările realizate de Muzeul Judeţean Mureş (MJM) începând cu anul 2012 în cadrul proiectului Traseul Limesului Roman au fost incluse în dosarul UNESCO "Frontierele Imperiului Roman DACIA".

Potrivit şefului Secţiei de Cercetare a Limesului Roman din cadrul Muzeului Judeţean Mureş, Szilamer Panczel, aceasta este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pregătită până acum de România.

"Dosarul are 285 de componente - castre legionare şi castre auxiliare cu aşezări civile, castre de marş, turnuri şi alte elemente de fortificaţie - cuprinde un sector de graniţă romană de peste 1.000 de kilometri ce traversează 123 de unităţi administrativ-teritoriale. În data de 31 ianuarie, dosarul a fost depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, după un efort intens depus de numeroşi specialişti arheologi, arhitecţi, istorici, urbanişti şi geografi. Cu ocazia cercetărilor efectuate pe sectorul de graniţă romană (limes) existentă în judeţul Mureş, necesitatea promovării precum şi cea a conservării siturilor identificate a devenit o prioritate. În acest scop Muzeul Judeţean Mureş a iniţiat în cursul anului 2012 proiectul Traseul Limesului Roman. În anul 2013, s-a demarat Etapa a II-a proiectului cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi Consiliul Judeţean Mureş cu scopul de a identifica noi situri arheologice care au făcut parte din limes, precum şi georeferenţierea şi cartarea celor cunoscute cu ajutorul perieghezei, arheologiei aeriene şi a metodelor de prospecţie geofizică", a declarat, pentru AGERPRES, Szilamer Panczel.

Potrivit arheologului, dosarul a fost elaborat de colectivele coordonate de Comisia Naţională Limes, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Muzeul Judeţean Mureş.

"Muzeul Judeţean Mureş s-a implicat în cercetarea şi documentarea siturilor din estul Transilvaniei, prin echipa coordonată de Centrul de Cercetare a Limesului Roman, care a fost formată din arheologi, studenţi şi voluntari. Din zona mureşană au fost incluse castrele auxiliare şi aşezările militare de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni, respectiv turnurile de la Vătava, Ideciu de Sus, Ibăneşti, Chiheru de Jos, Eremitu şi Câmpu Cetăţii (...) Acest rezultat îşi are rădăcinile în cercetări arheologice începute în secolul al XIX-lea, continuate în tot acest răstimp şi apoi intensificate şi sistematizate în ultimii ani în cadrul Programului Naţional Limes. Rezultatele ştiinţifice ale acestor cercetări constituie fundaţia ştiinţifică a acestui dosar care detaliază şi felul în care aceste vestigii sunt relevante nu doar pentru noi, ci şi pentru întreaga umanitate şi pot să se alăture siturilor deja recunoscute de UNESCO. Prin acest demers se va confirma că aceste situri au o valoare universală excepţională şi că ele sunt conservate în formă autentică şi cu un mare grad de integritate", a afirmat Szilamer Panczel.

Arheologul spune că în dosar se documentează starea de conservare a siturilor şi riscurile la care sunt expuse, respectiv cum sunt şi cum vor fi aceste situri puse în valoare prin asumarea unor măsuri concrete de rezolvare a problemelor identificate şi crearea unui mecanism de gestiune şi protecţie integrată care să includă autorităţi şi instituţii, comunităţi locale şi experţi.

"Trebuie subliniat că este vorba de un vast proiect care cere un efort sistematic, cu experţi şi resurse suficiente, asumat de către autorităţi centrale şi locale şi în care comunităţile trebuie să fie un partener activ", a arătat Panczel.

Specialistul consideră că prin popularizarea siturilor aparţinând acestui sistem defensiv antic şi implicarea comunităţii locale în conservarea lor se poate preveni distrugerea lor continuă şi se pot elabora strategii de valorificare turistică.

"Dorim să promovăm limes-ul din judeţul Mureş sub forma unui traseu turistic pe care să-l prezentăm publicului prin intermediul unei broşuri şi a unor hărţi distribuite gratuit, dar şi prin informaţii detaliate postate pe pagina web a proiectului. Siturile greu accesibile vor fi prevăzute cu marcaje şi panouri de informare, iar la faţa locului vor fi prezentate prin intermediul unor panouri explicative", a mai arătat arheologul Szilamer Panczel. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)