Franţa a fost "prima fereastră spre universalitate pentru creativitatea românească", a afirmat, luni, dramaturgul, poetul şi jurnalistul Matei Vişniec, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Teatru şi Artă Cinematografică (UNATC).

Potrivit preşedintelui Senatului UNATC, Doru Niţescu, această distincţie recompensează "o activitate constantă, care are ca vector principal raportarea la om, la umanitate, raportul dintre bine şi rău".

"Atitudinea non-verbală, încovoiată, util-servilă, ipocrizia alienată a creierelor spălate, toxicitatea tolerată a răului, idealizarea utopică a unui bine pervers, tragismul absurd al graniţelor tranşate peste noapte, drama familiilor expulzate cu hărnicie, dictatura şi mecanismele puterii, raportul dintre comunism şi nazism - două mari ideologii toxice, care au distrus mentalul secolului XX, sunt teme recurente ale epicii şi dramaturgiei lui Matei Vişniec de dinainte şi de după exil", a punctat Anca Bradu, directorul Departamentului "Regie de teatru" şi membru al Senatului UNATC, în "Laudatio".

Ea a adăugat că "instinctul jurnalistului trăitor şi căutător de adevăr în priză directă" nu l-a părăsit niciodată pe autor.

În discursul său, Matei Vişniec a adus un omagiu actorilor români, criticului de teatru George Banu, care a murit recent, dar a vorbit şi despre relaţia sa cu cele două ţări în care a creat - România şi Franţa.

"Actorii români au fost absolut extraordinari într-o perioadă dificilă, când au ştiut în acelaşi timp să facă artă, să facă rezistenţă prin cultură, să creeze un spaţiu de subversiune", a spus dramaturgul, referindu-se la perioada comunistă.

El a mărturisit că la începutul carierei scria teatru pentru "nişte oameni vii". "Scriam pentru (Gheorghe - n.r.) Dinică, pentru (Alexandru - n.r.) Repan, pentru Valeria Seciu ... Nu-i cunoşteam, dar scriam cu gândul la ei", a evidenţiat el.

Plecarea în Franţa, în 1987, a descris-o ca fiind o migrare "spre o dublă identitate", moment după care a "făcut naveta" între două limbi. Matei Vişniec şi-a amintit că, la sosirea sa în Paris, primul lucru pe care a dorit să îl facă a fost să bea o cafea în celebra La Rotonde din Montparnasse, loc în care au stat la masă nume mari ale culturii, precum Jean - Paul Sartre şi Pablo Picasso. "Voiam să fiu cu oamenii care şi ei mă formaseră", a explicat el.

În opinia sa, românii au "în codul genetic limba franceză".

"Noi nu ştim câte cuvinte din limba franceză folosim atunci când vorbim şi e normal să nu ştim. (...) Ştim sau nu ştim, pentru mine este sigur însă un lucru: Franţa a fost prima fereastră spre universalitate pentru creativitatea românească", a spus Vişniec, menţionând că mulţi artişti români au făcut sau fac carieră în Franţa.

El a vorbit despre relaţia sa cu George Banu. "A fost pentru mine un prieten, un om care, ori de câte ori stăteam de vorbă cu el şi stăteam de vorbă des, învăţam ceva de la el", a mărturisit scriitorul.

Vişniec s-a referit şi la perspectiva artiştilor români şi la nevoia unei strategii pentru aceştia.

"În România şcolile de teatru scot de altfel mulţi actori, mulţi regizori. Or, aceşti tineri am impresia că sunt oarecum aruncaţi în natură, după ce petrec patru ani într-un loc absolut excepţional cum este acesta şi în alte şcoli de teatru, după aceea sunt sloboziţi, ca să folosesc un vechi cuvânt de origine slavă, să nu zic aruncaţi, într-un fel de junglă. Şi uneori jungla îi face să îşi piardă sufletul. (...) Cred că trebuie făcut ceva pentru artiştii independenţi, cred că trebuie imaginată o strategie naţională", a evidenţiat el, completând că Franţa poate să sugereze nişte modele.

Ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa a fost cuprinsă într-o serie de evenimente organizate cu ocazia sărbătoririi a 73 de ani de existenţă a UNATC.

În acest context, a fost anunţat şi faptul că această universitate a devenit membru titular în cadrul Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF).

Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, a apreciat că "intrarea în AUF marchează ani de excelenţă - excelenţă academică în teatru şi în alte domenii artistice".

"Aveţi multe legături cu universităţi franceze şi istorii comune. Legătura dintre Franţa şi România în materie de teatru este una puternică, o legătură care a fost recent în doliu, la decesul prietenului nostru, George Banu", a spus diplomatul. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO