După o întrerupere de trei decenii, revista Muzeului Judeţean Teohari Antonescu, revista CLIO, a fost reeditată. Noul redactor şef, Constantin Corneanu, vrea ca revista să devină un hub în ceea ce priveşte istoriografia şi muzeistica din România.

' Revista CLIO este o provocare intelectuală, ambiţia mea ca redactor şef şi a grupului de colaboratori care s-a format la acest prim număr în jurul revistei este că această revistă să crească cu fiecare număr şi, practic, aş dori, folosind o terminologie mai modernă, ca această revistă să devină un hub în ceea ce priveşte istoriografia şi muzeistica din România, iar în jurul acestei reviste, în timp, să se poată constitui un club al istoricilor prin subiectele pe care le va aborda. Foarte mulţi sunt fascinaţi de istoria geto-dacilor, de exemplu, dar foarte puţini au apucat să o citească şi să o înţeleagă, poate că pentru unii este chiar foarte complicat de înţeles dacă lucrurile nu sunt prezentate de către noi, profesioniştii, într- o manieră cât de cât accesibilă publicului larg, tinerilor. Avem un colectiv local prin specialişti, muzeografi, cercetători din cadrul Muzeului Judeţean Giurgiu, dar şi colaboratori externi, avem şi un articol al domnului Gabriel Degeratu despre vizitele parlamentare româno-franceze în anii "50. Am inaugurat şi o rubrică de actualitate muzeală în care vom încerca să aducem informaţii la zi despre ce se întâmplă şi în alte muzee din România, care sunt pasiunile, expoziţiile, lucrurile de mare interes', a declarat pentru AGERPRES, redactorul şef al Revistei CLIO, Constantin Corneanu.

Primul număr al revistei reeditate a fost lansat în luna ianuarie a acestui an, chiar de Ziua Culturii Naţionale, va apărea trimestrial, în paginile revistei semnează articole muzeografi şi istorici locali, dar şi cercetători recunoscuţi la nivel naţional.

' Reeditarea revistei CLIO nu a fost neapărat doar un vis al meu, a fost un vis pornit împreună cu muzeograful Emil Păunescu, fost director al Muzeului Judeţean şi fost redactor şef al revistei, iar acum îl avem ca redactor şef pe proaspătul nostru coleg, doctor în istorie, Constantin Corneanu, iar în paginile revistei îi regăsim pe muzeografii: Florentin Breazu, Dan Ioan Rusen, Florin Grofu, Iulia Răbîncă. Ca fost ziarist, faptul că apare încă o publicaţie nu poate decât să mă bucure', a declarat pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Giurgiu, Gabriel Dumitru.

Ultimul număr al revistei a apărut în urmă cu aproape 30 de ani. Publicaţia reeditată va cuprinde articole ştiinţifice, dar şi istoria ca o poveste continuată de scriitori, sau artefacte prezentate prin ochiul graficianului pentru ca informaţia să ajungă cât mai repede la sufletul copiilor şi al adolescenţilor.

' Este revista muzeului, este şi o carte de vizită a colectivului de aici, a instituţiei, rodul colaborărilor pe care colectivul ştiinţific al muzeului le poate atrage în lumea istoricilor locali dar şi mai larg, pe plan naţional şi internaţional. Este, de asemenea, o publicaţie care se doreşte de popularizare, nu este anuarul ştiinţific al întregii instituţii, este revistă trimestrială prin care dorim popularizarea istoriei şi a disciplinelor auxiliare, conexe, respectiv arheologie, etnografie, istoria artelor şi aşa mai departe, vom avea colaboratori care să ne ridice cota pe piaţa de profil dincolo de marginile judeţului' a declarat pentru AGERPRES, fostul redactor şef al muzeului, acum muzeograf pensionar, Emil Păunescu.

Începutul industrializării oraşului Giurgiu, aspecte ale gospodăriei tradiţionale din zona Mihăileşti- Vlaşca, materiale de sinteză cu privire la istorici, arheologi, care au cercetat şi au făcut săpături în judeţul Giurgiu, descoperiri, şantiere arheologice, sunt temele abordate în primul număr al revistei.

Un articol care atrage atenţia este cel al muzeografului Dan Ioan Rusen, care a reconstituit în scris bătălia de pe Neajlov, Argeş, din perioada 29 noiembrie- 3 decembrie 1916, dar şi uniforma militarilor români din Primul Război Mondial pe care o îmbracă la evenimentele muzeului.

' Ce vedeţi acum că port sunt obiecte noi, nu sunt de patrimoniu, sunt replici. Înfăţişez un soldat în uniforma primei părţi a participării României la Primul Război Mondial, din anul 1916. Am doar o capelă, încă nu erau căştile de metal, căştile franceze. O bună parte din studiul prezentat în paginile revistei se bazează pe unele documente locale care evidenţiau participarea Regimentului 14 Dorobanţi la campania din zona Comana. Eu am îmbrăcat uniforma unui soldat dintr-un regiment de Dorobanţi, infanterie teritorială, de aceea am pantalonii în culoarea gri, vestonul într-o culoare mai deschisă, un gri verzui, mantaua şi jos, la picioare, moletierele care aveau un dublu rol, unul practic spre a proteja ţesătura pantalonului şi unul fizic spre a uşura marşul, ţinând gamba piciorului cât mai strâns pentru că, pe vremea aceea, deplasarea în teatrele de operaţiuni se făcea pe jos, prin marşuri, etape de 30 de kilometri, câteodată două etape într-o zi. Împreună cu muzeograful inginer Cristian Dumitru am cutreierat pădurea Comana şi am găsit diferite vestigii arheologice concrete, urme de bătălie, schije, gloanţe care au putut face o punere în operă, o imagine completă a participării trupelor la bătălia de pe Neajlov, Comana, din perioada 29 noiembrie - 3 decembrie 1916', a declarat pentru AGERPRES, muzeograful Dan Rusen.

Redactorul şef al revistei Muzeului Judeţean Giurgiu, Constantin Corneanu, îşi doreşte ca tot ce se va constitui de acum înainte în jurul revistei CLIO, ca dezbatere istorică, să devină de interes pentru întreaga opinie publică şi să ajute Muzeul Judeţean Giurgiu, judeţul şi oraşul Giurgiu 'să devină emblematice pe harta discursului istoriografic românesc'. AGERPRES( AS- Camelia Bigan, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) Camelia BIGAN / AGERPRES