O clădire care datează din secolele XIV-XV, situată în Cetatea Medievală din Sighişoara, în imediata apropiere a Turnului cu Ceas, este casa în care ar fi locuit fiul lui Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, între anii 1431-1435, înainte de a deveni domnitorul Ţării Româneşti (între anii 1436-1442 şi 1443-1447).

În această casă se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş, în anul 1431, cel denumit şi Vlad Drăculea, care a domnit în Ţara Românească în anii 1448, 1456-1462 şi 1476, când a fost asasinat.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Înainte de domnie, Vlad Dracul a fost vasal al regelui Ungariei, fiind comandant de frontieră cu responsabilitatea de a proteja comerţul şi drumurile comerciale între Ţara Românească şi Transilvania. Din datele aflate în Muzeul Armelor din Sighişoara, acolo unde există un colţ special dedicat familiei lui Vlad Dracul, aflăm că el s-a stabilit în această cetate în perioada 1431-1435.

La Sighişoara, Vlad Dracul a înfiinţat o monetărie în care a bătut ducaţi care au circulat în Transilvania şi apoi în Ţara Românească, având pe o parte un vultur cu aripile întinse, cu capul întors spre dreapta, iar pe verso, un dragon înaripat cu coadă de şarpe, cu aripile şi laba dreaptă ridicate, laba stângă având patru gheare.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

"În Evul Mediu, Sighişoara a fost un oraş important din punct de vedere economic şi demografic şi acest lucru este dovedit şi de faptul că Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân şi tatăl lui Vlad Ţepeş, şi-a mutat aici hereghia (monetăria statului - n.r.). Şi practic la Sighişoara, în perioada cuprinsă între 1431 şi 1435, s-a bătut monedă sub efigia lui Vlad Dracul. Acest lucru arăta că Sighişoara este un oraş important din punct de vedere economic, dar şi politic, pentru că era o concurenţă destul de mare la acea vreme cu oraşele din jur. Vlad şi-a mutat această hereghie, această monetărie, de la Braşov la Sighişoara. În epocă, Sighişoara se bucura de un privilegiu de mare importanţă, lucru dovedit şi de faptul că, cu câteva decenii înainte, avem atestate în Sibiu, Sighişoara, Orăştie, Sebeş şi Braşov primele bresle meşteşugăreşti, ceea ce dovedeşte încă o dată rolul important economic, politic şi comercial pe care Sighişoara îl avea la acea vreme. Turiştii pot să afle povestea breslelor în Turnul cu Ceas, iar povestea hereghiei lui Vlad Dracul, la Muzeul de Arme, unde avem expoziţia permanentă dedicată lui Vlad Dracul", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.

Din muzeul sighişorean mai aflăm că Vlad al II-lea a fost primit în Ordinul Dragonului la Nurnberg, în 1431, de către Sigismund de Luxemburg, dar că, în 1436, numele său a fost şters de pe lista cavalerilor acestui ordin. Şi aceasta întrucât, în anul 1432, ar fi încălcat statutul prin susţinerea oferită turcilor în câteva asedii, împotriva creştinilor.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

De asemenea, aflăm că fiul lui Vlad Dracul, Vlad al III-lea, a primit porecla de Ţepeş în urma execuţiilor frecvente prin tragere în ţeapă.

Tot aici găsim şi un arbore genealogic al familiei, de unde desprindem că Vlad Dracul a avut patru fii, care au ocupat, în anumite perioade, tronul Ţării Româneşti: cel mai mare fiu a fost Mircea al II-lea (1422-1446), fost domnitor al Ţării Româneşti în 1422 şi asociat la domnie între 1446 - 1447, decedat la doar 24 de ani, în urma torturii; Vlad al IV-lea Călugărul (1425-1495) a fost frate după tată cu Vlad Ţepeş şi a condus Ţara Românească în anul 1481 şi între anii 1482 - 1495; Vlad Ţepeş (1431 - 1476), născut la Sighişoara, a fost domnitor al Ţării Româneşti în 1448, 1456-1462 şi 1476, când a murit decapitat; cel mai mic dintre fraţi, Radu al III-lea cel Frumos (născut în 1437 sau 1439, decedat în 1475) a fost domn al Ţării Româneşti de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

Printre dovezile şederii lui Vlad Dracul în casa din Cetatea Medievală se numără o frescă din imobilul în care se presupune că a locuit, denumită "Pictura cu turban", şi două scrisori, prima de la sfârşitul anului 1431, în care cerea sprijin braşovenilor pentru ocuparea tronului Ţării Româneşti, în care menţiona că "... şi săghişorenii vin cu mine".

În a doua scrisoare, datată în jurul anului 1436, arăta că: "...drept aceea au priceput pârgarii din Săghişoara că vreau să mut herghia de la voi".

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

Unele surse susţin că Vlad Dracul ar fi fost în acea perioadă la Făgăraş şi că acolo s-ar fi născut şi Vlad Ţepeş, însă cert este că acesta a bătut la Sighişoara ducaţii de argint cu însemnele voievodului - pajura cu cruce, pe avers, şi dragonul, pe revers. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)